Parlamentul a adoptat o lege prin care toate clădirile de utilitate publică sunt obligate să aibă locuri speciale pentru biciclete.
Anda, o studentă la Medicină, spune că preferă să folosească bicicleta, atunci când vremea este frumoasă. Ea renunţă la bicicletă doar când are de mers undeva unde nu găseşte rastel.
„Sunt încântată să observ că s-au luat măsuri şi în privinţa bicicliştilor. Eu, de exemplu, m-am confruntat cu o problemă de curând, când am fost la Servicul de Evidenţă a Populaţiei şi nu am avut unde să îmi las bicicleta. Aceeaşi problemă am avut-o când am vrut să ies în oraş, pentru că la terase nu am avut un loc unde să îmi las bicicleta în siguranţă”, a povestit studenta.
Reprezentanții autorităților locale așteaptă apariția normelor metodologice pentru punerea în aplicare a legii.
„Important este să vedem normele metodologice, modelul sau tipul de rastel la care se face referire, apoi vor urma etapele de previzionare a costurilor, de includere a investiţiei în bugetul local şi de demarare a procedurii de achiziţie.
De asemenea, costurile rastelurilor pot diferi în funcţie de sistemul de prindere a acestora la sol, de sistemul anti-furt, dacă e prevăzut în normele de aplicare a legii”, a declarat Alina Pintilie, director de Comunicare în cadrul Primăriei Timişoara, transmite Mediafax.
De la bugetul local, cei mai mulţi bani ar urma să meargă pentru dotarea cu rastele a şcolilor. Doar în Timişoara sunt aproximativ 300 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, iar un preţ mediu de 500 de lei pe rastel, arată o investiţie de 150.000 de lei. Şi asta fără sisteme anti-furt.
Foto: Arhivă
