Proiectele de „dezvoltare în forță” a orașului, dorite de (încă) primarul Nicolae Robu, pentru a căror materializare a încercat – și în parte a reușit – să impună legea bunului plac, încep să fie stopate chiar în instanță.
Unul dintre acestea este încercarea de „reabilitare” a podului Mihai Viteazu, aflat în zona protejată și unul din cele mai frumoase poduri ale Timișoarei. Primarul Robu dorea patru benzi de circulație, îngustarea trotuarelor și anexe pentru piste de biciclete, dar proiectele prezentate de primărie, cu benzi laterale, prevăzute cu luminițe, nu a primit necesarul aviz al comisiei zonale monumentelor, deoarece lucrările propuse de municipalitate, care prevedeau lățirea podului și modificarea parapeților, ar fi dus la distrugerea vechiului pod episcopal. Mai mult, variantele prezentate de municipalitate pentru „reabilitarea podului” erau de-a dreptul inacceptabile și din puncte de vedere estetic.
Primarul Robu nu s-a lăsat și în vara acestui an a dat în judecată Direcția de Cultură a Județului Timiș pentru a o obliga prin instanță să emită avizul necesar pentru modificările dorite. Tribunalul Timiș a respins solicitarea primăriei, care are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pentru că nu a obținut avizul care i-ar fi permis să distrugă podul Mihai Viteazu, primarul Robu a dispus ca municipalitatea să facă și o plângere penală împotriva lui Sorin Vlad Predescu – directorul direcției de cultură care, ulterior, a fost detașat la Craiova – pentru abuz în serviciu, deși proiectul nu a fost aprobat de comisia monumetelor. „Nu a fost vorba de o neacordare de aviz, comisia a înștiințat primăria, printr-o comunicare, că proiectul prezentat nu poate fi pus în practică și a cerut alte variante, alte soluții de reparare a podului și nu de modificare a acestuia, și completarea documentației. Nu a fost decizia mea, și chiar dacă ar fi fost, acesta este rolul meu, să se respecte legea monumentelor”, a spus Sorin Vlad Predescu. De altfel, această plângere penală a fost o replică la plângerea penală făcută de direcția de cultură pentru lucrările ilegale de amenajare a celebrelor trotuare care și-au dobândit supranumele de „șotron”, o plângere pe care „eram obligat să o fac, deoarece primăria nu a respectat ordinul de sistare a lucrărilor pe care l-am emis, deoarece lucrările nu erau avizate de cmisia monumentelor” adaugă directorul încă detașat.
Podul episcopal, unul din cele trei care face legătura între cartierele Cetate și Elisabetin, a fost proiectat în 1912 de arhitectul budapestan Kálmán Gerster, împreună cu inginerul orăşenesc Lád Károly jr., în vara aceluiași an au început lucrările la fundamentul podului iar în primăvara anului următor a fost turnat betonul.
După proba de rezistență, în toamnă au fost montate candelabrele și lămpile, iar în 1914, noul pod, cu o lățime de zece metri și câte doi metri și jumătate pentru aleile pietonale, a fost inaugurat. Pe cele patru socluri laterale urmau să fie așezate busturile a patru episcpi catolici – Gerardo Sagredo, primul episcop de Morisena (Cenad) la 1030, sanctificat ulterior, Lonovics József, Alexander Dessewffy şi Köszeghy László – dar din cauza izbucnirii războiului proiectul nu a mai fost finalizat.
Surse foto: ziare.com, tion.ro
