Revoluționarul Corneliu N. Vaida contestă, într-o scrisoare deschisă Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, postată pe pagina sa de Facebook, faptul că Lepa Bărbat a fost primul martir al Revoluției din Decembrie 1989. Vă reamintim că ieri, ministrul a precizat că Muzeul Național al Revoluției se va numi Lepa Bărbat, în memoria primei victime a tragicelor evenimente.
„Stimate domnule ministru,
Un amestec de bucurie si consternare m-a cuprins după citirea articolului, în care, pe lângă finanțarea alocată Muzeului Revoluției Anticomuniste din 1989, observ o mistificare a adevărului istoric, referitor la prima victima a Revoluției din 1989, cu aportul neprecupețit al unei parlamentare de Timiș, care a descoperit Timișoara doar acum patru(4!) ani!
Doresc să vă informez, cu tot respectul, atât pe dumneavoastră cât și pe doamna Alina Gorghiu, că prima victima a Revoluției din 1989 se numește Rozalia Popescu, ea fiind călcată mortal de către un TAB în ziua de 17 Decembrie 1989 în jurul orelor prânzului, la aproximativ … trei(3!) metri în spatele meu!
Acest lucru este cunoscut, atestat de către istoricii specializați în istoria Revoluției române din 1989 și nu poate fi contestat de nimeni și nimic!
În concluzie, vă solicit o revizuire a faptelor care au dus la declarația dumneavoastră și la procedarea în consecință, pentru repararea erorii comise.
Vă stau la dispoziție cu orice informație pe care considerați necesară pentru lămurirea acestei probleme, atât eu cat si colegi de-ai mei istorici ai Revoluției timișorene.
În speranța unei rezolvări conforme cu adevărul istoric, vă asigur de întreaga mea considerație, cu deosebită stimă, Corneliu Vaida
– ex. Purtător de Cuvânt al FDR (forțelor revoluționare din balconul Operei) si al Garnizoanei Timișoara (22-31 Decembrie 1989)
– Luptător Remarcat cu Merite Deosebite în Revoluția din 1989
– Decorat cu Ordinul «Victoria Revoluției» prin Decretul Prezidențial nr.
1169/2004”, a transmis Vaida.
De asemenea, Asociația Breasla ghizilor salută implicarea Ministerului Culturii în înființarea Muzeului Revoluției la Timișoara, dar nu apreciază modul în care este abordată situația.
Revoluția de la Timișoara este poate cel mai interesant subiect pentru turiștii care vizitează capitala Banatului. De asemenea, menționăm că însuși publicul timișean și-a arătat interesul deosebit pentru acest subiect, lucru reflectat de rezultatul chestionarului pentru brand-ul județului Timiș realizat de APDT, sondaj în care Revoluția de la Timișoara a rezultat ca fiind definitorie pentru identitatea orașului.
În declarațiile sale la Timișoara, ministrul Bogdan Gheorghiu specifică doar numele viitorului muzeu, dar nu ne spune prea multe despre aspectele practice: buget, termene de începere și finalizare, idei legate de concept (ce suprafață va avea, ce va cuprinde, ce metode de expunere se vor folosi). Lansarea unui nume, care la rândul său este controversat (vezi ideile expuse de revoluționarul Corneliu N. Vaida) înainte a face orice alt demers, ne pare mai degrabă o declarație politicianistă făcută înaintea campaniei electorale pentru parlamentare. Mai mut decât atât, alegerea numelui unei singure victime le desconsideră pe celelalte. Și din acest motiv, muzee și memoriale renumite de profil nu poartă numele unei persoane: Auschwitz, Sighet sau Memorialul Holocaustului (Berlin), Memorialul Martirilor Deportați (Paris), Memorialul Genocidului Armean (Erevan) etc.
„Rugăm decidenții politici să consulte asociațiile de revoluționari și victime ale Revoluției de la Timișoara și să vină cu un plan concret de lucru pentru un obiectiv de o asemenea importanță pentru Timișoara și România”, a declarat Ludovic Satmari, președintele asociației Breasla ghizilor.
Asociația Breasla Ghizilor a fost înființată în 2020 în Timișoara și reunește în prezent cei mai activi ghizi de pe piața de turism din vestul României. Scopul asociației este promovarea patrimoniului cultural și uman al Banatului precum și a turismului de calitate în regiune.
