„Transylvanian Folk Songs”, discul înregistrat de către pianistul american de origine română Lucian Ban alături de John Surman și Mat Maneri în 2018 la Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara se regăsește în clasamentele celor mai bune materiale discografice ale anului 2020 realizate de presa americană specializată în muzică jazz.
„Sunt foarte mândru că am pus umărul, alături de câțiva parteneri și prieteni, la realizarea acestui disc. «Transylvanian Folk Songs» este o reimaginare a colecțiilor de cântece înregistrate de Béla Bartók, aproximativ acum 100 de ani, în Banat și Transilvania, într-un moment similar acestor vremuri pandemice (gripa spaniolă) și este unul din rezultatele proiectului #RetracingBartok co-produs de Jazz Updates și Timișoara 2023 si curatoriat de pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban împreună cu Jazz Updates“, a spus Alin Rotariu, unul din inițiatorii festivalului Simultan și coordonatorul platformei Jazz Updates.
Discul apărut la casa de discuri americană SunnySide Records a fost inclus în cadrul clasamentului anual realizat de revista New York City Jazz Record și ocupă poziția zecea în cadrul topului 2020 dedicat jazz-ului realizat de NPR (National Public Radio) de către celebul jurnalist Francis Davis, o figură proeminentă a acestui gen muzical de peste Ocean.
Discul a fost înregistrat în luna noiembrie a anului 2018, în sala Baroc a Muzeului de Artă în cadrul unui eveniment ce a purtat numele de Retracing Bartok, care a inclus și o serie de alte acțiuni.
Născut la Sânnicolau Mare în 25 martie 1881 într-o familie de învățători, Béla Bartók își trăiește aici primii 7 ani din viață.
Aici a vibrat pentru prima dată la sunetul pianului, și tot aici a făcut cunoștință cu muzică lăutărească, însă destinul sau de artist progresist, în căutarea stilului personal și a unui limbaj original, îl va purta pe continente diferite, în laborioase călătorii de cercetare a rădăcinilor muzicii. Pentru început, în 1906, face prima sa expediție în zonele Ungariei de nord, acțiune din care a rezultat o culegere prefațată de Zoltan Kodaly și intitulată 20 de cântece populare maghiare. Urmează o perioada intensă de culegere pe teren și sistematizarea științifică a folclorului slovac, românesc, ucrainean, bulgar, turc și arab, călătoriile de studiu ale lui Bartók extinzându-se în nordul Africii, Anatolia și Laponia. Începând cu 1907 Béla Bartók întreprinde o serie de călătorii de cercetare în Transilvania și Banat înregistrând și documentând cea mai mare colecție de cânt popular românesc de până azi – peste 1300 de cântece instrumentale și vocale. Bartók a pus astfel bazele etno-muzicologiei moderne.
Proiectul Retracing Bartók este conceput că o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultură contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzică din această parte a lumii.
