Deschiderea oficială a domeniului regal de la Săvârșin, locul cel mai apropiat de sufletul Regelui Mihai, după cum singur mărturisea, și cel în care Familia Regală se simte acasă, va avea loc în data de 10 mai, chiar dacă accesul publicului este deja permis de la începutul acestei luni. Evenimentele organizate atât în data de 9 mai cât și în ziua următoare, cea care marchează trei evenimente majore din istoria românilor, vor avea loc în prezența MS Margareta, a ASR Principesa Sofia și a Principelui Radu.
10 Mai, sărbătorit la Săvârșin
În prezența unor invitați și colaboratori ai familiei regale va fi lansat volumul „Povestea Castelului Săvârșin”, scrisă de Principele Radu, care va fi urmată de un concert de jazz susținut de Jazz Quintet. Publicul va avea acees pe domeniul regal începând de luni, 10 mai, deschiderea fiind programată în jurul orelor prânzului, în Satul Regal, amenajat pentru turism, agricultură, educație, meșteșuguri și proiecte culturale.
Domeniul de la Săvârșin va fi deschis până la data de 1 octombrie, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, între orele 9,00 și 18,00, iar vizitarea Parcului Regal și a Muzeului Regal al Automobilului se va face în prezența unui ghid. În restul lunilor și în celelalte zile ale săptămânii, domeniul poate fi vizitat de grupuri organizate, dacă se solicită în prealabil o vizită specială, iar costul unui bilet este între 5 și 20 de lei, în funcție de obiectivele vizitate.
Tripla semnificație a zilei de 10 Mai
Ziua de 10 Mai are o triplă semnificație în istoria românilor și a fost zi de sărbătoare națională în anii Regatului României Mari, până când importanța ei a fost denaturată sau de-a dreptul trecută sub tăcere de regimul comunist, după abdicarea forțată a Regelui Mihai. În 10 mai 1866 sosea la București principele Carol de Hohenzollern Sigmaringen, care a pus bazele monarhiei ereditare și constituționale în România și, în cei 48 de ani de domnie, a avut o contribuție fundamentală a modernizarea țării.
Tot în ziua de 10 mai era sărbătorită și Ziua Independenței României. În data de 9 mai, deputatul Nicolae Fleva a avut o interpelare în Camera Deputaților, prin care întreba dacă guvernul a comunicat oficial tuturor puterilor ruperea legăturilor cu Poarta, cu care se afla în război din 29 aprilie, și prin urmare, independența absolută a României. „Noi voim independența” spunea Nicolae Fleva în interpelarea sa, adăugând: „cerem dară, ca fără cea mai mică șovăire, guvernul să ia în mână causa națiunei române, și sunt sigur că nu va fi nimeni să combată independența României când va vedea un guvern lucrând în numele și pentru națiune, hotărâtă a-i apăra cu bărbăție drepturile ei strămoșești”. Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine în guvernul liberal al lui I.C. Brătianu, a răspuns interpelării, afirmând că „suntem deslegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă… în stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător… suntem în stare de resbel cu turcii, legăturile noastre cu Înalta Poartă sunt rupte… suntem națiune liberă și independentă”, dar a precizat că era nevoie și de acceptul Europei. „Trebuie să dovedim că reclamăm independența pentru că și noi ca națiune avem dreptul să trăim cu viața noastră… dacă voim să fim națiune liberă și independentă, nu este ca să neliniștim vecinii noștri.. să arătăm că suntem o națiune hotărâtă să ne ocupăm de noi… am notificat puterilor ruperea relațiunilor noastre cu Înalta Poartă”. În urma răspunsului lui Mihail Kogălniceanu, parlamentul a votat moțiunea propusă de Nicolae Fleva, atât în Cameră cât și în Senat, prin care se lua act de ruperea legăturilor cu Poarta. În aceeași zi s-a votat proiectul de lege pentru instituirea unei decorațiuni române. În 10 mai, moțiunea a fost semnată și promulgată de domnitorul Carol I, act care echivala cu consfințirea oficială a declarației de independență votate de parlament, și a fost promulgată legea prin care era instituit ordinul militar național „Steaua României”, primul act de independență al Principatului.
Ulterior, independența a fost câștigată și pe câmpul de luptă, înfăptuirea ei fiind strâns legată de principele Carol, care a fost prezent pe câmpul de luptă pe toată durata operațiunilor de război. În anul următor, aceasta a fost recunoscută și de marile puteri. „Și noi liberi ne făcurăm/Într-o zi de 10 Mai” avea să scrie Vasile Alecsandri, care a celebrat semnificația acestei zile cu versurile „Zece Mai ne-a fi de-a pururi/Sfântă zi, căci ea ne-a dat/Domn puternic țării noastre,/Libertate și Regat”.
În 14 martie 1881, parlamentul a votat proclamarea Regatului României, un rang mai înalt, meritat după ce țara devenise independentă, și dobândea un statut egal cu cele mai multe țări europene. Totodată, domnitorul Carol devenea primul rege constituțional și ereditar al României. Festivitățile încoronării au avut loc în 10 mai 1881, pentru a da o mai mare greutate semnificației acestei zile. Carol I s-a încoronat cu o coroană făcută din oțelul unui tun cucerit la Plevna, iar pentru Regina Elisabeta s-a făcut o coroană din aur.
În urmă cu șase ani, parlamentul a votat un proiect de lege prin care ziua de 10 mai este sărbătoare națională, dar ziua independenței continuă să fie sărbătorită pe 9 mai, așa cum a decis Petru Groza după proclamarea republicii.
Surse foto: mapio.net, romaniaregala.ro, tablouri-de-vis.ro, wikipedia.org
Da, abia astepta toata lumea sa mearga la casuta aia cu masca pe mecla