Zilele Europene ale Arheologiei, care doresc să aducă în atenția publică atât patrimoniul național descoperit în urma cercetărilor arheologice, cât și secrete ale acestei meserii, prin organizarea unor activități originale și interactive menite să evidențieze cât de pasionantă este reconstituirea trecutului, se sărbătoresc în aceste zile, pentru prima dată, și în România.
Mai multe muzee din țară au căutat să promoveze rezultatele descoperirilor făcute pe șantierele arheologice prin prezentarea unor concluzii din cele mai interesante. Cercetătorii arată cum pot fi reconstituite, măcar în parte, întâmplări petrecute cu sute sau chiar mii de ani în urmă, cu ajutorul artefactelor ascunse în pământ și ale altor „urme”, stârnind astfel interesul unui public cât mai larg și divers.
Așezări și cetăți de mii de ani și mărturii ale unor conflicte violente
Arheologii de la Complexul Muzeal Arad au ales să prezinte câteva din cele mai importante descoperiri din ultimii ani, sub forma unor videoclipuri. Arheologi, antropologi, arheozoologi, fizicieni și chimiști colaborează pentru a înțelege viața și mentalitățile comunităților de odinioară. O cercetare importantă s-a făcut la puternica fortificație din epoca bronzului de la Sântana, ridicată în jurul anului 1450 î.d.Ch., care, aproximativ 200 de ani mai târziu, a fost asediată și distrusă prin incendiere, așa cum arată puternicul strat de arsură care a ieșit la iveală în timpul săpăturilor. Au mai fost descoperite arme folosite la acea vreme – mai ales proiectile de lut și vârfuri de săgeți – și au putut fi reconstituite sistemele de apărare ale fortificației.
În aceeași perioadă au fost distruse și alte fortificații, precum cele de la Cornești, din Timiș, sau Grădiștea, de pe teritoriul Serbiei.
Arheologia epocii dacice din județul Arad a adus la lumină importante și bogate așezări locuite de cei care sunt considerați strămoși ai românilor. Numeroase tezaure, multe dispărute sau ajunse la Budapesta și Viena, o impresionantă cantitate de ceramică specifică acestei civilizații, săpăturile de la „Șanțul Mare” de lângă Pecica, unde s-a presupus că a existat antica cetate Ziridava, dar și multe alte importante așezări, precum cele de la Vărădia de Mureș, Cladova ori Săvârșin, sau cea mai recent cercetată la Milova, evidențiază intensa locuire dacică de la nord de Mureș și permit totodată noi concluzii legate de această importantă epocă.
Violența în Evul Mediu a putut fi reconstituită cu ajutorul unor schelete umane pe care s-au putut identifica urme ale unor conflicte cum adesea au apărut în societate, așa cum relevă cercetările antropologice făcute pe scheletele din osuarul medieval descoperit pe un deal la Tauț. Oasele de aici arată atât leziuni din timpul vieții, care s-au vindecat, dar și altele care au cauzat, cel mai probabil, decesul. Cele mai multe au fost identificate pe oasele unor bărbați tineri și adulți, pe partea stângă a craniului, denotând tehnici de luptă care nu mai permiteau riposte, dar și pe oasele lungi ale picioarelor, probabil pentru doborârea rapidă a celor atacați. Lipsa leziunilor de apărare sugerează că a fost atacată o populație civilă și seamănă cu alte descoperiri din epoca medievală. Nu în ultimul rând, utilizarea desenului grafic în arheologie, o îmbinare a desenului tehnic cu cel artistic, permite redarea exactă, în detaliu, a artefactelor descoperite.
Tatuaj arhaic, comori și inscripții latinești
Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva a realizat filmul documentar „Tatuajul arhaic”, difuzat pe canalul youtube al muzeului, sâmbătă dimineață, începând cu ora 10,30, are loc o vântătoare de comori intitulată „Pierdut… în muzeu”, iar filmul de popularizare „Cum să faci o inscripție cadou pentru fata/băiatul care îți place”, care deslușește prescurtările de pe inscripțiile în limba latină, va fi prezentat în premieră duminică, de la ora 12,00, pe canalul Youtube al muzeului.
