UPDATE 6 Ministerul rus al Apărării a negat miercuri că ar fi efectuat un atac aerian împotriva unui teatru din Mariupol, potrivit agenţiei de presă RIA, preluată de Reuters.
Consiliul din oraşul-port asediat a declarat anterior că forţele ruseşti au bombardat un teatru în care se adăposteau civili.
În schimb, ministerul rus a acuzat Ucraina că pregăteşte un atac cu arme chimice sub pavilion fals împotriva civililor, relatează DPA.
”Avem cunoştinţe credibile că SBU (serviciul de informaţii interne ucrainean) pregăteşte o provocare cu utilizarea de substanţe toxice cu sprijinul statelor occidentale”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, potrivit agenţiei de presă de stat TASS.
”Scopul provocării este de a acuza Rusia că a folosit arme chimice împotriva populaţiei ucrainene”, a continuat Konaşenkov, fără a furniza dovezi. De partea rusă nu vor fi folosite arme chimice, deoarece toate au fost distruse, a susţinut el.
Pe de altă parte, statele occidentale au observat recent un risc tot mai mare de utilizare de către Rusia a armelor biologice sau chimice în războiul din Ucraina. Există temerea că Moscova s-ar putea folosi de relatările despre presupusa producţie de arme de distrugere în masă de către Ucraina ca pretext pentru a le folosi ea însăşi.
În ultimele săptămâni, Rusia a afirmat în repetate rânduri că a descoperit laboratoare ucrainene în care se efectuau experimente biologice şi militare cu finanţare americană.
UPDATE 5 Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina.
„Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga.
CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară.
‘Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina’ şi este ‘profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional’, a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri.
Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ.
‘Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia’, a scris Zelenski.
CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse.
Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani.
Conform cererii Kievului, CIJ – creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state – a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare.
UPDATE 4 Cel puţin 10 persoane care stăteau la coadă la pâine au fost ucise miercuri în timpul unui bombardament rusesc asupra oraşului Cernigov, din partea de nord a Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, citate de CNN şi AFP.
Imagini video verificate prin geolocalizare de către CNN arată cadavre pe jos. ”Nu este primul bombardament de acest fel (asupra oraşului), nici primul bombardament al inamicului asupra civililor”, a declarat la televiziunea ucraineană şeful administraţiei regionale, Viaceslav Ceaus.
Parchetul general ucrainean a anunţat că a deschis o anchetă pentru ”crimă cu premeditare” după ce ”militari ruşi au tras asupra persoanelor care stăteau la coadă la pâine”.
Dar trupele ruse nu au pătruns în acest oraş, ce are o importanţă strategică şi se află aproape de graniţa cu Belarus. Oraşul Cernigov este în prezent încercuit de trupele ruse şi a fost săptămâna trecută bombardat în mod repetat, multe dintre proiectile căzând în zone rezidenţiale.
UPDATE 3 Alianţa Nord-Atlantică nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat membru, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor Apărării, afirmând că NATO se va adapta noilor realităţi şi îşi va reconfigura apărarea colectivă.
„Tocmai am încheiat o reuniune extraordinară a miniştrilor Apărării din statele membre NATO care s-a axat pe consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina. Am abordat susţinerea noastră pentru Ucraina şi costurile severe pe care le impunem Rusiei. De asemenea, am discutat despre activităţile NATO în sensul consolidării apărării, atât acum, cât şi în anii care urmează”, a afirmat Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă organizată la sediul NATO.
„Am onorat curajul poporului ucrainean şi a forţelor armate ucrainene. Statele NATO şi cele partenere au susţinut Ucraina de mulţi ani cu echipamente şi prin misiuni de instruire militară.
Ajutăm Ucraina să îşi susţină dreptul fundamental la autoapărare, libertatea şi democraţia printr-un volum semnificativ de echipamente militare esenţiale. Astăzi, miniştrii Apărării au stabilit să continue să ofere susţinere semnificativă Ucrainei, inclusiv cu echipamente militare, susţinere financiară şi asistenţă umanitară”, a adăugat Jens Stoltenberg.
Secretarul general NATO i-a cerut preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să oprească „imediat” războiul din Ucraina. „Trebuie să retragă forţele militare, acum, şi să se implice în diplomaţie, printr-o atitudine de bună-credinţă”, a insistat Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică nu se va implica militar nici la nivel aerian, nici terestru în conflictul dintre Ucraina şi Rusia, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor Apărării.
„Nu se pune problema mobilizării de capabilităţi aeriene sau terestre în Ucraina, aceasta este poziţia unită a aliaţilor noştri”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă organizată la sediul NATO, în Bruxelles.
„Observăm distrugeri, observăm suferinţă umană în Ucraina, dar aceste lucruri ar deveni mai grave dacă Alianţa Nord-Atlantică ar trece la acţiuni care ar genera un război total între NATO şi Rusia”, a subliniat Jens Stoltenberg.
NATO a respins de mai multe ori cererile preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, privind instituirea unei zone de interdicţie aeriană, argumentând că ar apărea riscuri privind o confruntare militară directă cu Rusia.
UPDATE 2 Propunerea Guvernului Poloniei privind o potenţială misiune de pace a Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, în contextul invaziei militare ruse, a întâmpinat scepticism la reuniunea miniştrilor Apărării din cadrul NATO aflată în curs la Bruxelles, afirmă surse citate de publicaţia germană Die Welt.
Este improbabil să fie aprobată o astfel de misiune, în contextul în care ar avea nevoie de unanimitate, iar NATO vrea să evite implicarea în confruntări militare cu Rusia.
„Este dificilă o misiune de pace atât timp cât războiul este în curs”, a argumentat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, explicând că mai întâi trebuie să se ajungă la un armistiţiu şi să se retragă trupele ruse.
Kalle Laanet, ministrul eston, a afirmat că ar fi posibilă o misiune de pace a NATO, dar a subliniat că este necesar un mandat al Consiliului de Securitate ONU. Un astfel de mandat este improbabil, în condiţiile în care Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate ONU.
Vicepremierul polonez Jaroslaw Kacynzki a propus marţi seară, în cursul vizitei la Kiev, crearea unei „misiuni de pace” a NATO, „protejată de forţe armate”, pentru stabilizarea Ucrainei. „Această misiune nu poate fi o misiune fără arme. Dar trebuie să încerce să furnizeze asistenţă umanitară şi pentru pacificarea Ucrainei”, a declarat Jaroslaw Kacynski, citat de agenţia de presă PAP şi de cotidianul Le Figaro.
UPDATE 1 Forțele armate ale Ucrainei au lansat o contraofensivă împotriva armatei ruse, anunță Sky News. Contraofensiva ucrainenilor a început în mai multe „zone operaționale”.
Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak. Din motive strategice, reprezentantul ucrainenilor nu a dat mai multe detalii despre contraofensivă.
Nu se știe care este stadiul luptelor dintre forțele ucrainene și cele din Rusia.
Știrea inițială
O nouă alertă în capitala Ucrainei, în această dimineață. La Kiev a fost declarată o alertă aeriană! Solicităm tuturor să meargă urgent la adăpostul de apărare civilă”, se arată în comunicatul administrației locale. Mai multe rachete au lovit, în această dimineață, capitala.
Senatul american a adoptat marţi în unanimitate o rezoluţie prin care îl condamnă pe preşedintele rus Vladimir Putin ca fiind un criminal de război, o rară dovadă de unitate în Congresul profund divizat.
Rezoluţia, introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi susţinută de senatori din ambele partide, a încurajat Curtea Penală Internaţională de la Haga şi alte naţiuni să vizeze armata rusă în orice investigaţie privind crimele de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
„Toţi cei din această cameră ne-am unit, democraţii şi republicanii, pentru a spune că Vladimir Putin nu poate scăpa de răspundere pentru atrocităţile comise împotriva poporului ucrainean”, a declarat liderul majorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, într-un discurs rostit în plenul Senatului înainte de vot, relatează Reuters.
Rusia îşi numeşte acţiunile sale o „operaţiune militară specială” de demilitarizare şi „denazificare” a Ucrainei. De asemenea, Putin a numit ţara o colonie americană cu un regim marionetă şi fără tradiţie de stat independent.
În acest timp, prim-miniştrii ceh, polonez şi sloven au sosit marţi la Kiev într-un gest de susţinere la nivel înalt pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters. Cei trei şefi de guvern, care au călătorit cu trenul la Kiev, sunt primii lideri străini care vizitează capitala Ucrainei după invazia rusă. Premierul ucrainean Denis Şmigal a salutat ceea ce a calificat ca fiind „curajul prietenilor adevăraţi” şi a spus că cei trei premieri vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina şi alte sancţiuni.
Canalul polonez de ştiri TVP Info a informat că Morawiecki şi Kaczynski au fost de asemenea să se întâlnească cu autorităţile de la Kiev. Fiala a declarat că decizia de a vizita capitala Ucrainei a fost luată în consultare cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ideea acestei deplasări a fost convenită la un summit al liderilor UE desfăşurat la Versailles, în Franţa, săptămâna trecută, a informat şeful cancelariei premierului polonez.
