RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 28. Bombardamentele continuă, SUA pregătește noi sancțiuni UPDATE...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 28. Bombardamentele continuă, SUA pregătește noi sancțiuni UPDATE 6 NATO, estimare asupra numărului de militari ruși morți pe front

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 6 Armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în prima lună de la începerea invaziei în Ucraina, conform primelor estimări anunţate informal de un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, informează agenţia Associated Press.

Un oficial din cadrul NATO a anunţat, sub protecţia anonimatului, că estimările Alianţei Nord-Atlantice sunt că armata rusă a înregistrat între 30.000 şi 40.000 de victime în Ucraina, inclusiv între 7.000 şi 15.000 de militari morţi.
Estimările NATO, primele de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie, se bazează pe datele colectate de autorităţile ucrainene, pe indicaţiile Rusiei şi pe informaţii din surse independente. Calculele standard privind victimele includ un număr de trei ori mai mare al răniţilor pentru fiecare militar mort în luptă, a explicat oficialul citat. La nivel oficial, NATO nu a anunţat niciun bilanţ al pierderilor umane suferite de armata rusă în Ucraina.

Până în prezent, Rusia a anunţat oficial moartea a 498 de militari în Ucraina şi rănirea altor 1.500. Pe 21 martie, publicaţia Komsomolskaia Pravda a publicat scurt timp, iar apoi a retras, un bilanţ al Ministerului Apărării de la Moscova de 9.861 de morţi în conflictul din Ucraina.

Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut aproximativ 15.000 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.

Miercuri după-amiază, surse militare ucrainene citate de postul britanic de televiziune Sky News au raportat moartea a încă unui comandant militar rus în Ucraina. Este vorba despre comandantul Brigăzii de infanterie marină 810 din zona Mării Negre. Potrivit publicaţiei The Times, comandantul militar rus a fost ucis în luptele din oraşul Mariupol. Acesta este al 15-lea comandant militar rus raportat ca fiind ucis în confruntările din Ucraina. Rusia nu a confirmat oficial aceste decese.

UPDATE 5 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut miercuri, în discursul rostit prin videoconferinţă în faţa membrilor Parlamentului Franţei, intensificarea eforturilor ţărilor europene pentru „apărarea libertăţii comune” şi pentru a forţa Rusia să accepte pacea.

„Sunt recunoscător pentru onoarea de a mă adresa membrilor Parlamentului Franţei. Sunt sigur că ştiţi foarte bine ce se întâmplă în Ucraina, ştiţi ce s-a produs şi ştiţi cine este vinovat. Mă adresez dumneavoastră pentru a vă întreba cum putem reinstaura pacea în Ucraina”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul rostit în faţa membrilor Adunării Naţionale şi Senatului Franţei.

Preşedintele Ucrainei a denunţat atacurile armatei ruse asupra şcolilor şi spitalelor din Ucraina, inclusiv „asediul brutal” asupra oraşului Mariupol. „În anul 2022, în Ucraina, în Europa, sute de mii de oameni nu se gândeau că lumea lor poate fi distrusă”, a subliniat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski a pledat pentru „apărarea libertăţii comune” în Europa. „Trebuie să acţionăm împreună, să exercităm împreună presiuni pentru a forţa Rusia să caute pacea”, a subliniat Volodimir Zelenski.

UPDATE 4 Alianţa Nord-Atlantică urmează să aprobe la summitul programat joi la Bruxelles trimiterea unor noi grupuri de luptă în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, a anunţat miercuri secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

„Liderii din NATO se vor reuni mâine, la Bruxelles, într-un moment de răscruce pentru securitatea noastră. (…) Invazia brutală a preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina cauzează moarte şi distrugeri în fiecare zi. Aliaţii sunt uniţi în susţinerea pentru poporul curajos al Ucrainei şi împotriva cruzimii Kremlinului. Putin trebuie să oprească acest război, să permită transferul asistenţei umanitare şi evacuarea în siguranţă a civililor. Şi trebuie să se implice în diplomaţie reală”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă.

„Aliaţii din cadrul NATO au reacţionat la actuala criză prin susţinerea puternică acordată Ucrainei şi prin impunerea de costuri fără precedent asupra Rusiei. Alianţa Nord-Atlantică a reacţionat rapid şi unitar pentru protejarea şi apărarea tuturor aliaţilor. În momentul de faţă, sunt sute de mii de trupe NATO în stare avansată de disponibilitate, 100.000 de militari în Europa şi 40.000 sub comandament direct al NATO, în principal în partea de est a Alianţei”, a adăugat Stoltenberg.

„La summitul de mâine, vom lua decizii suplimentare. Mă aştept ca liderii să consolideze poziţia NATO în toate domeniile, prin suplimentări majore de forţe în partea de est a Alianţei, la nivel terestru, aerian şi maritim. Primul pas îl reprezintă mobilizarea a patru noi grupuri de luptă NATO, în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia. Alături de forţele existente în ţările baltice şi în Polonia, acest lucru înseamnă că vom avea opt grupuri de luptă multinaţionale pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a precizat Jens Stoltenberg, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică va reafirma şi susţinerea pentru Ucraina.

UPDATE 3 Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene, a anunţat miercuri preşedintele Vladimir Putin, în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.

„Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova.


Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.

Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.

Uniunea Europeană intenţionează să reducă dependenţa energetică de Rusia, dar nu poate renunţa imediat la importurile de gaz natural rusesc şi de petrol. Vladimir Putin a dat asigurări că noul sistem de plăţi nu va afecta volumul exporturilor de gaz natural prevăzut în contractele cu Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

UPDATE 2 Ministerul rus de Externe a anunţat, miercuri, că de la începerea intervenţiei militare în Ucraina, pe 24 februarie, au avut loc două schimburi de prizonieri, informează cotidianul Le Figaro.

„Au avut loc două schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova, fără a oferi date despre numărul prizonierilor sau despre momentul în care au avut loc schimburile cu armata ucraineană.

„Ministerul rus al Apărării organizează zilnic culoare umanitare pentru evacuarea civililor din localităţile în care au loc confruntări”, a subliniat Ministerul rus de Externe.

Luni, Tatiana Moskalkova, reprezentantul Preşedinţiei Rusiei pentru Drepturile Omului, a declarat că armata ucraineană a eliberat nouă militari ruşi care erau prizonieri în schimbul primarului orăşelului Melitopol, Ivan Fedorov.

UPDATE 1  Trimisul special al Chinei în Rusia i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi aflaţi în Moscova să profite de oportunităţile economice create de criză, o strategie care ar putea ajuta la atenuarea impactului sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, scrie Bloomberg.

Ambasadorul Zhang Hanhui le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să nu piardă vremea şi să „umple golul“ apărut pe piaţa locală, se arată pe contul oficial de WeChat al Russia Confucius Culture Promotion Association.

Deşi nu există nicio referire la sancţiuni sau la respectarea acestora, Zhang a descris situaţia drept o oportunitate.

„Actuala situaţie internaţională este complexă. Marile companii au în faţă provocări majore sau chiar perturbări legate de plăţi şi lanţuri de aprovizionare. Acesta este un moment în care companiile private, mici şi mijlocii, pot juca un rol“, potrivit lui Hanhui.

Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său chinez Xi Jinping într-o convorbire de săptămâna trecută cu privire la posibile „implicaţii şi consecinţe“ în cazul în care Beijing-ul ar alege să susţină invazia preşedintelui rus Vladimir Putin din Ucraina.

Știrea inițială

Atacurile asupra orașului de coastă Mariupol provin de la navele ruse din Marea Azov, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării. Orașul a fost deja supus unui bombardament continuu al Rusiei, cu lansări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie în afara orașului. Separat, rușii au aproximativ 21 de nave în Marea Neagră, a precizat oficialul. De asemenea, a apărut o înregistrare video care arată lansarea de rachete de croazieră de pe o navă aflată în largul coastei Crimeii, la vest de orașul Sevastopol. Videoclipul, care a fost geolocalizat de CNN, arată rachetele îndreptându-se spre Ucraina.

Forțele ucrainene au încercat să recupereze teritoriu în ultimele zile, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării. Acestea au preluat controlul asupra Makariv, un oraș aflat la 50 de kilometri vest de Kiev, au declarat Forțele Armate ale Ucrainei într-o postare pe Facebook. Există, de asemenea, indicii că forțele ruse s-auretras la nord de Kiev, în zonele pe care le-au deținut aproape de la începutul invaziei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va continua eforturile pentru a-l convinge pe omologul său rus, Vladimir Putin, să oprească invazia militară în Ucraina, anunţă Palatul Elysée, după conversaţia dintre cei doi lideri.

„Deocamdată, nu există un acord, dar preşedintele Macron rămâne convins de necesitatea continuării eforturilor. Nu există nicio altă soluţie în afară de încetarea focului şi a negocierilor de bună-credinţă între Rusia şi Ucraina. Preşedintele Franţei rămâne alături de Ucraina”, a comunicat Preşedinţia de la Paris, conform cotidianului Le Monde.

Discuţia preşedinţilor Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a durat aproximativ o oră, fiind a opta convorbire de la începutul invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Anterior, Kremlinul a anunţat că Vladimir Putin şi Emmanuel Macron „au continuat schimbul de puncte de vedere despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre procesul negocierilor în curs dintre reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei”.

Președintele american Joe Biden intenționează să aplice sancțiuni în această săptămână pentru sute de ruși care servesc în corpul legislativ inferior al țării, a declarat un oficial. Biden va anunța noile sancțiuni împotriva membrilor Dumei în timp ce se află în Europa pentru o serie de summituri rapide în această săptămână.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.