RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 30. Rusia: Planurile NATO pentru flancul estic sunt...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 30. Rusia: Planurile NATO pentru flancul estic sunt periculoase și destabilizatoare UPDATE 5 Negocierile ruso-ucrainene: Ambele părţi recunosc că sunt departe de o înţelegere

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 5 Negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului declanşat de invazia Rusiei asupra Ucrainei nu avansează în punctele principale, a deplâns vineri negociatorul-şef al Moscovei, Vladimir Medinski, care a remarcat totuşi o apropiere asupra aspectelor mai puţin importante, relatează AFP.

„Poziţiile converg numai asupra punctelor secundare. Însă asupra principalelor (chestiuni) politice, stăm pe loc”, a precizat Medinski.

El a precizat că Moscova insistă asupra semnării unui „tratat exhaustiv” care să cuprindă cererile Moscovei asupra neutralităţii, demilitarizării şi „denazificării” Ucrainei, precum şi recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeii şi independenţa celor două „republici” separatiste proruse din Donbas.

Potrivit lui Medinski, Kievul este „preocupat în special de obţinerea unor garanţii de securitate din partea unor puteri terţe în cazul în care nu va putea intra în NATO”, o poziţie „absolut de înţeles”.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, în ultimele zile ele au recunoscut divergenţe semnificative, în timp ce pe plan militar ofensiva rusă se află în impas ca urmare a puternicei rezistenţe ucrainene.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că „îşi schimbă poziţia constant şi renunţă la propriile propuneri”, presupunerea lui fiind că Ucraina este influenţată în acest sens de SUA.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a estimat şi el vineri că „procesul de negociere este foarte dificil” şi a confirmat că în actualul stadiu al tratativelor nu se întrevede un „consens” cu Moscova.

UPDATE 4 Un comandant militar rus a anunţat, vineri după-amiază, că Administraţia Vladimir Putin analizează posibilitatea limitării operaţiunilor militare doar la regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, ceea ce ar însemna o reducere a amplorii ofensivei militare.

Serghei Rudskoi, şeful Direcţiei operaţionale din cadrul Statului Major al armatei ruse, a declarat, potrivit agenţiilor de presă ruse, citate de Sky News şi BBC News, că prima etapă a operaţiunii militare în Ucraina este aproape finalizată, astfel că acum „principalul obiectiv” este „eliberarea” regiunii Donbas, care include Lugansk şi Doneţk. „Principalele obiective ale primei etape operaţionale au fost în general atinse. Potenţialul combatant al forţelor armate ucrainene a fost redus considerabil, ceea ce face posibilă concentrarea eforturilor principale pe atingerea principalului obiectiv, eliberarea Donbasului”, a afirmat oficialul militar rus.

La începutul intervenţiei militare, preşedintele Vladimir Putin anunţase că obiectivele sunt „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei. Declaraţiile făcute vineri de Serghei Rudskoi sugerează că Administraţia de la Moscova intenţionează să reducă amploarea ofensivei militare în Ucraina.

Tot vineri, Serghei Rudskoi a anunţat că 1.351 de militari ruşi au murit de la începerea confruntărilor militare în Ucraina, iar alţi 3.825 au fost răniţi.

Un oficial din cadrul NATO a anunţat miercuri, sub protecţia anonimatului, că estimările Alianţei Nord-Atlantice sunt că armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în Ucraina. Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut 15.600 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.

UPDATE 3 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat, vineri, ţările occidentale că vor să „anuleze” cultura rusă, printr-o campanie de boicotare a personalităţilor şi evenimentelor culturale ruse, comparând actuala situaţie cu acţiunile Germaniei naziste, acum aproape 90 de ani.

Preşedinţia Rusiei a decernat vineri Premiile pentru Literatură şi Artă la categoria tineret, iar Vladimir Putin a participat la eveniment.

„Este suficient să menţionez fenomenul denumit «cultura anulării». Este vorba despre stigmatizare publică, acţiuni de boicot, reducerea totală la tăcere, ştergerea faptelor, cărţilor, numelor personalităţilor istorice, scriitorilor, oamenilor care nu se încadrează în modelul modern absurd. Încearcă să şteargă istoria de o mie de ani a unei naţiuni, a poporului nostru”, a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţia de presă Interfax.

„Ultima dată, naziştii din Germania, acum aproape 90 de ani, au efectuat o astfel de campanie de distrugere a unei culturi indezirabile.


Ne amintim bine de imaginile cărţilor arse în locuri publice”, a subliniat preşedintele Rusiei, conform cotidianului Le Figaro.

UPDATE 2 Patru civili au fost uciși și alți câțiva au fost răniți în urma unor lovituri rusești asupra unui centru medical din Harkov, potrivit poliției locale, citată de BBC.

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și se află aproape de granița cu Rusia, în est.

„În această dimineață, în urma unui bombardament asupra infrastructurii civile cu rachete, șapte civili au fost răniți, iar patru dintre ei au murit”, a declarat poliția.

Atacurile au vizat un centru medical din cartierul Osnovyansky din oraș, au precizat ei.

BBC nu a verificat independent această informație.

Forțele ruse au încercat fără succes să încerce să încercuiască Harkov, analiștii spunând că acestea sunt în criză de muniție.

Reporterul BBC spune că rezistența ucraineană din oraș i-a frustrat pe ruși, care au recurs la lovituri de artilerie, distrugând cartiere întregi.

UPDATE În ciuda relatărilor pe scară largă despre problemele cu care se confruntă forțele lui Vladimir Putin în Ucraina, soldaților ruși din această țară li s-ar fi spus de către superiori că războiul trebuie să se încheie până la 9 mai, scrie Sky News.

Armata ucraineană afirmă că există „o activitate de propagandă constantă desfășurată în rândul personalului forțelor armate ale Federației Ruse”, care se referă la această dată – „Ziua Victoriei”, care marchează campania de succes a Rusiei din cel de-al Doilea Război Mondial printr-o paradă la Moscova.

Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa.

”Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, ”alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor”, a adăugat ea.

Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria.

”Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. ”Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate”, a continuat Maria Zaharova.

Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o ”şedinţă pentru propria sa spălare pe creier”.

SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

Liderul uneia dintre cele două republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei a anunţat joi că a ajuns la Mariupol, oraş asediat de săptămâni întregi de armata rusă, pentru a verifica distribuirea ajutoarelor umanitare către civili, transmite AFP.

O înregistrare video difuzată de „ministerul informaţiilor” din regiunea separatistă Doneţk îl arată pe Denis Puşilin vizitând un centru de ajutor umanitar condus de armata rusă şi instalat într-un hangar, unde zeci de civili primesc produse alimentare.

Veridicitatea înregistrării a fost imposibil de verificat imediat.

Potrivit presei separatiste, Puşilin a fost însoţit de un înalt oficial al parlamentului rus, Andrei Turciak şi de deputatul rus Dmitri Sablin.

„Denis Puşilin şi invitaţii ruşi au verificat activitatea centrului de ajutor umanitar pentru locuitorii din Mariupol, organizat de partidul politic Rusia Unită”, formaţiunea politică a preşedintelui Vladimir Putin, a indicat site-ul separatist DNR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.