RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 46. Liderii din Marea Britanie și Austria au vizitat Kievul UPDATE 7 Peste 1.200 de cadavre descoperite în regiunea Kievului

UPDATE 7 Procurorul general al Ucrainei afirmă că 1.222 de cadavre au fost descoperite în regiunea Kiev de când forțele rusești s-au retras din zonă.

Irina Veneditktova a declarat pentru Sky News că autoritățile ucrainene investighează 5.600 de cazuri de presupuse crime de război comise de trupele rusești de la începutul invaziei și că a identificat peste 500 de suspecți de crime de război, inclusiv oficiali militari și guvernamentali de top din Rusia, notează BBC.

„Ceea ce vedem în toate regiunile Ucrainei sunt crime de război, crime împotriva umanității și facem totul pentru a remedia situația”, spune ea.

Ea adaugă că Ucraina are dovezi că Rusia a efectuat un atac cu rachete asupra unei gări din orașul Kramatorsk, în estul țării, care a ucis peste 50 de persoane care așteptau un tren care să le ducă spre vest, într-un loc relativ sigur.

Rusia a negat că este responsabilă pentru atacul de vineri și susține că nu a fost vorba de racheta lor. De asemenea, a negat că a vizat civili.

UPDATE 6 Ucraina susține că trupele rusești au furat din laboratoarele de cercetare de la Cernobîl substanțe radioactive potențial letale.

Într-o postare pe Facebook, Agenţia de Stat pentru Managementul Zonei de Excludere din Ucraina a declarat că soldații ruși au intrat într-o zonă de depozitare din centrală și au luat 133 de substanțe radioactive.

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost sub control rusesc timp de câteva săptămâni, începând cu sfârșitul lunii februarie, dar recent a fost retrocedată Ucrainei, notează Sky News.

Agenția a precizat: „chiar și o mică parte a acestei activități este mortală dacă e tratată neprofesionist”.

Locaţia substanţelor furate este necunoscută.

Între timp, cei de la Cernobîl au declarat că două birouri și un laborator din centrală au fost „jefuite și distruse” de forțele rusești.

Anterior, câțiva soldați ruși care capturaseră zona din jurul centralei nucleare de la Cernobîl au trecut cu blindatele prin „Pădurea Roșie”, o zonă toxică, ridicând nori de praf radioactiv fără niciun echipament de protecție, scria Reuters.

UPDATE 5 Comisarul pentru drepturile omului al Moscovei, Tatiana Moskalkova, a confirmat că Rusia şi Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri sâmbătă, transmite Reuters.

Moskalkova a precizat că printre cei reveniţi în Rusia în cursul dimineţii de duminică se află patru angajaţi ai companiei de stat în domeniul energiei nucleare Rosatom, alţi civili, precum şi soldaţi.

Sâmbătă a avut loc şi un schimb de şoferi de camion între Rusia şi Ucraina, în care au fost implicaţi 32 de şoferi ruşi, 20 ucraineni şi un număr de belaruşi, a indicat Moskalkova.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat sâmbătă că 12 soldaţi ucraineni şi 14 civili au fost recuperaţi după un schimb de prizonieri cu Rusia, al treilea de la începutul conflictului.

UPDATE 4 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat în mesajul său zilnic că ţinta Rusiei este „întregul proiect european”, subliniind totodată că sarcina coaliţiei anti-război este de a pune capăt acum acestui război, relatează EFE duminică.

„Agresiunea rusă nu a fost menită să se limiteze doar la Ucraina, doar la distrugerea libertăţii şi a vieţilor noastre. Întregul proiect european: acesta este obiectivul Federaţiei Ruse”, a declarat Zelenski în mesajul său video zilnic de pe canalul său Telegram şi relatat de agenţia Unian.

De asemenea, el a precizat că sarcina coaliţiei anti-război este „foarte clară”: să pună capăt războiului iniţiat de Rusia.

„Să ne elibereze ţara de invadatori. Şi să asigure securitatea Ucrainei şi, prin urmare, securitatea democraţiei şi a libertăţii pentru popoarele din Europa de Est”, a adăugat Zelenski.

Tocmai din acest motiv, a subliniat preşedintele ucrainean, susţinerea dorinţei de pace a Ucrainei nu este doar o datorie morală a tuturor statelor democratice, a tuturor forţelor din Europa.

„Este de fapt o strategie de apărare pentru orice stat civilizat. Puneţi presiune maximă asupra Rusiei pentru a restabili pacea şi securitatea cât mai curând posibil, pentru a readuce puterea în cadrul dreptului internaţional cât mai curând posibil şi pentru a evita o catastrofă prin utilizarea legii forţei, o catastrofă care va dăuna inevitabil tuturor”, a spus el.

Nouă coridoare umanitare din estul Ucrainei au fost convenite pentru duminică, potrivit BBC News.

Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereshchuk, a transmis că autoritățile au convenit asupra a nouă coridoare umanitare pentru a ajuta oamenii să scape de luptele grele din estul țării.

„Toate rutele pentru coridoarele umanitare din regiunea Luhansk vor funcționa atâta timp cât va exista o încetare a focului din partea trupelor rusești de ocupație”, a anunțat Vereshchuk într-o declarație pe canalul său de Telegram.

Anterior, guvernatorul regiunii, Serhiy Gaidai, a scris pe Telegram că duminică vor exista nouă trenuri cu care locuitorii vor putea ieși din zonă.

UPDATE 2 Comandanţii militari ai NATO elaborează planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph – transmit DPA şi Reuters.

Stoltenberg a declarat pentru ziarul britanic că alianţa se află „în mijlocul unei transformări foarte fundamentale” care va reflecta „consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.

„Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO pentru ziarul duminical.

„NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem”.

Stoltenberg a spus că mica forţă a alianţei de la graniţa de est va fi transformată într-o prezenţă majoră ca parte a unei „resetări”.

„Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul.

Stoltenberg a spus că resetarea trebuie să fie însoţită de creşterea cheltuielilor naţionale de apărare ale membrilor alianţei şi a subliniat angajamentul cancelarului german Olaf Scholz de a creşte cheltuielile de apărare ale Germaniei de la 1,5% la 2% din PIB.

„Având în vedere dimensiunea economiei germane, acest lucru reprezintă o diferenţă uriaşă şi pentru cheltuielile totale de apărare ale NATO”, a spus el în interviu.

„Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a declarat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care a anunţat recent că îşi va prelungi cu un an mandatul în fruntea organizaţiei, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit al NATO care va avea loc la Madrid în iunie.

Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial şi a determinat naţiunile occidentale să îşi regândească politicile de apărare.

UPDATE 1 Preşedintele rus Vladimir Putin a numit un nou general pentru a conduce războiul din Ucraina, în timp ce armata sa îşi schimbă planurile după eşecul de a cuceri Kievul, potrivit CNN care citează un oficial american şi un oficial european.

Oficialii au declarat pentru CNN că generalul Alexander Dvornikov, comandantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, a fost numit comandant de teatru al campaniei militare ruseşti din Ucraina.

„Mutarea semnalează o recunoaştere a Rusiei că lucrurile merg extrem de prost şi că trebuie să facă ceva diferit”, a declarat oficialul european.

Un nou comandant de teatru cu o experienţă de luptă vastă ar putea aduce un nivel de coordonare la un asalt care acum se aşteaptă să se concentreze pe regiunea Donbas, în loc de mai multe fronturi.

În sudul Ucrainei, ruşii au cucerit şi au menţinut mai mult teritoriu, spre deosebire de încercarea rusă de a înconjura Kievul şi oraşele din nordul Ucrainei, efort care s-a încheiat recent cu o retragere.

Dvornikov, în vârstă de 60 de ani, a fost primul comandant al operaţiunilor militare ale Rusiei în Siria, după ce Putin a trimis trupe acolo în septembrie 2015 pentru a susţine guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. În timpul comandamentului lui Dvornikov în Siria, din septembrie 2015 până în iunie 2016, avioanele ruseşti au sprijinit regimul Assad şi aliaţii săi în timp ce aceştia asediau estul oraşului Alep, controlat de rebeli, bombardând cartierele dens populate şi provocând victime civile importante. Oraşul a căzut în mâinile forţelor guvernamentale siriene în decembrie 2016.

Analiştii militari şi oficialii americani familiarizaţi cu evaluările serviciilor de informaţii au speculat că generalii ruşi au ca obiectiv să-i prezinte lui Putin unele progrese tangibile pe câmpul de luptă înainte de Ziua Victoriei, pe 9 mai, când Rusia comemorează înfrângerea Germaniei naziste şi marchează în mod tradiţional această ocazie cu o paradă în Piaţa Roşie din Moscova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulţumit cancelarului austriac Karl Nehammer şi premierului britanic Boris Johnson pentru vizitele lor la Kiev sâmbătă, transmite dpa.

Întâlnirea cu premierul Boris Johnson arată că „nu există obstacole în calea libertăţii”, a spus el într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.

„Conducerea asumată de Regatul Unit în acordarea asistenţei necesare ţării noastre, în special în ceea ce priveşte apărarea, precum şi leadershipul în politica de sancţiuni vor rămâne pentru totdeauna în istorie”, a spus Zelenski, adăugând că au discutat de asemenea noi sancţiuni.

Preşedintele Zelenski a mai spus că cererea Ucrainei de aderare la UE se numără printre subiectele discutate cu Nehammer, cancelarul austriac susţinând „o perspectivă clară a aderării Ucrainei” la Uniune, „cât mai curând posibil”.

„Am auzit, de asemenea, promisiunea că Austria, împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană, îşi va continua politica de sancţiuni împotriva Rusiei până când va avea loc restabilirea completă a securităţii reale în regiunea noastră. Până când Rusia îşi retrage toate trupele de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.