UPDATE 3 Preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să îşi limiteze dorinţa de ocupare numai la regiunea Donbas din Ucraina, ci vrea să extindă conflictul şi în Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, a declarat marţi şefa serviciilor de informaţii ale SUA, Avril Haines, potrivit AFP şi Reuters.
„Estimăm că preşedintele Putin se pregăteşte pentru un conflict prelungit în Ucraina, în care intenţionează în continuare să atingă obiective dincolo de Donbas”, a afirmat ea în cadrul unei audieri în Congres.
Serviciile de informaţii americane estimează că armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, a adăugat şefa Comunităţii Naţionale de Informaţii.
Deşi este „posibil” ca forţele ruse să realizeze acest obiectiv în lunile următoare, „ele nu vor putea ajunge în Transnistria şi să includă Odesa fără a decreta o formă de mobilizare generală”, le-a mai spus ea aleşilor americani.
Preşedintele rus „mizează probabil pe o slăbire a determinării SUA şi a Uniunii Europene în momentul în care penuria alimentară şi creşterea preţurilor la energie se vor agrava”, a atras ea atenţia.
„Combinat cu realitatea că Putin se confruntă cu un dezechilibru între ambiţiile sale şi capacităţile militare convenţionale ale Rusiei, asta înseamnă cel mai probabil o evoluţie mai impredictibilă şi cu potenţial de escaladare în următoarele câteva luni”, a mai declarat Avril Haines.
„Tendinţa actuală sporeşte riscurile ca preşedintele Putin să se îndrepte spre măsuri mai drastice, inclusiv instaurarea legii marţiale, reorientarea producţiei industriale sau o potenţială escaladare militară cu scopul de a elibera resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv”, a spus ea.
„Considerăm în continuare că preşedintele Putin nu va autoriza folosirea armei nucleare decât dacă va percepe o ameninţare existenţială pentru stat sau regimul rus”, a adăugat şefa serviciilor americane de informaţii.
Preşedintele rus ar putea să recurgă totuşi la ea „dacă va considera că pierde războiul în Ucraina şi că NATO intervine sau se pregăteşte să intervină”, a precizat Avril Haines.
Însă, chiar şi în acest caz, „probabil va trimite semnale” înainte de a o face, a subliniat ea.
La aceeaşi audiere, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (DIA) a SUA, locotenent generalul Scott Berrier, a declarat că războiul este într-un blocaj.
„Ruşii nu câştigă, nici ucrainenii nu câştigă. Este un blocaj”, a afirmat el.
UPDATE 2 Aproximativ 26.000 de militari ruși au fost uciși de pe 24 februarie, din momentul în care Rusia a invadat Ucraina, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene în ultima sa actualizare.
Potrivit ucrainenilor, în ultima zi Rusia a suferit cele mai mari pierderi la nord de orașul Donețk. În total, de la începerea războiului, rușii ar fi pierdut aproximativ 26.000 de oameni.
De asemenea, Statul Major al forțelor ucrainene susține că Rusia are pierderi foarte mari la capitolul vehicule și echipamente militare.
Pe listă sunt 1.170 de tancuri, 2.808 vehicule blindate de luptă, 519 sisteme de artilerie, 185 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 87 de sisteme de luptă antiaeriană, 199 aeronave, 158 elicoptere, 1.980 de vehicule și cisterne de combustibil, 12 ambarcațiuni și 380 de drone.
Cifrele prezentate de ucraineni nu pot fi verificate din surse independente, în timp ce Rusia oferă foarte rar date de acest gen, care de asemenea nu pot fi verificate independent.
UPDATE Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a verificat 200 de atacuri asupra unor unități sanitare din Ucraina de la începutul războiului, a declarat marți directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit CNN.
Vorbind de la Kiev, după ce a petrecut două zile în Ucraina, Tedros s-a declarat „profund mișcat” de ceea ce a văzut și a auzit.
Tedros a spus că atacurile asupra unităților de asistență medicală „trebuie să înceteze”,
„Există un medicament pe care OMS nu îl poate oferi și de care Ucraina are nevoie mai mult decât de oricare altul, și acela este pacea.
Așadar, continuăm să facem apel la Federația Rusă să oprească acest război”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Tedros a mai declarat că a discutat cu oficialii ucraineni despre situația sanitară din țară și a precizat că OMS va continua să sprijine sistemul de sănătate din Ucraina.
„Mesajul meu pentru toți oamenii din Ucraina este că OMS este alături de voi”, a spus el.
Șeful OMS a spus că, în ciuda devastării, a văzut „o rezistență extraordinară” în Ucraina, în timp ce oamenii încearcă să își refacă viața.
„Timpul petrecut aici m-a afectat foarte personal. Eu însumi am crescut într-o zonă de război, înțeleg prea bine ce simt oamenii din Ucraina. Cunosc impactul, cunosc la prima mână devastarea războiului și m-am simțit foarte, foarte trist atunci când Rusia a invadat Ucraina”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a promulgat luni seară o lege care va facilita transferul de către armata americană a echipamentelor militare în Ucraina, în contextul invaziei militare ruse, informează publicaţia The Hill.
„Susţinem poporul ucrainean în lupta pentru apărarea ţării şi a democraţiei în contextul războiului brutal al preşedintelui rus Vladimir Putin”, a declarat Joseph Biden cu ocazia promulgării Legii privind împrumutul sau transferul de echipamente militare pentru apărarea democraţiei în Ucraina.
„În fiecare zi, ucrainenii plătesc cu preţul vieţii. Costurile luptei lor nu sunt ieftine, dar a ceda în faţa agresiunii este chiar mai costisitor. De aceea, le suntem alături în această situaţie”, a argumentat preşedintele SUA.
Proiectul de lege a fost elaborat de senatorul republican John Cornyn şi de senatorul democrat Ben Cardin. Actul legislativ prevede împrumutul sau transferul spre utilizare a echipamentelor militare în Ucraina şi în ţări aliate din estul Europei. Este vorba despre reactivarea unei politici aplicate în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Proiectul a fost aprobat de cele două camere ale Congresului SUA în aprilie.
Preşedintele Joseph Biden a aprobat vineri un nou plan de asistenţă militară destinată Ucrainei, în valoare de 150 de milioane de dolari. Joseph Biden mai are la dispoziţie fonduri de 200 de milioane de dolari pe care le poate furniza ca asistenţă externă fără a solicita aprobarea Congresului SUA.
În plus, preşedintele SUA a cerut Congresului de la Washington să aprobe rapid fonduri suplimentare de 33 de miliarde de dolari pentru asistenţă militară, financiară şi umanitară destinată Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
Ucraineni au fost „trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, confirmând informaţii ale autorităţilor ucrainene, scrie AFP.
„Nu avem date, dar am văzut semne arătând că ucraineni sunt duşi din Ucraina în Rusia”, a spus John Kirby, întrebat în cursul unui briefing de presă despre afirmaţiile guvernului ucrainean potrivit cărora 1,2 milioane de persoane ar fi fost astfel deportate în Rusia şi plasate în lagăre.
„Nu ştiu câte lagăre sunt ori cum arată”, a adăugat purtătorul de cuvânt. „Dar avem informaţii că ucraineni sunt trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, a mai spus el.
Comportamentul Rusiei este „inadmisibil” şi „nu este cel al unei puteri responsabile”, a adăugat John Kirby, estimând că preşedintele rus Vladimir Putin „pur şi simplu nu acceptă şi nu respectă suveranitatea Ucrainei”.
Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, citată de centrul oficial de comunicaţii Spravdi, „mai mult de 1,19 milioane de cetăţeni de-ai noştri, inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.
Abţinându-se să califice aceste deportări drept epurare etnică, el a vorbit, totuşi, despre „brutalitatea rusă” în conflictul actual.
„Sunt 75 de zile de când Rusia brutalizează Ucraina şi poporul ucrainean”, a afirmat el. „Şi de fiecare dată când crezi că nu pot cădea mai jos, ei demonstrează că te înşeli”, a ţinut să adauge purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Jurnaliștii ucraineni au fost recompensați de comitetul american al Premiului Pulitzer, scrie BBC.
Reporterii au primit o „mențiune specială” în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni la New York. Comitetul Pulitzer i-a lăudat pe jurnaliștii ucraineni pentru „curajul, rezistența și angajamentul lor de a relata adevărul” despre război. Cel puțin șapte reporteri, dintre care trei din Ucraina, au fost uciși de când Rusia și-a lansat asaltul în februarie, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor.
