Luna decembrie, dedicată de teatrul național timișorean lui I.L. Caragiale, va începe în prima zi a acesteia, cu o premieră din opera nemuritorului dramaturg, „Conul Leonida față cu reacțiunea”, care va avea o a doua reprezentație în 13 decembrie, în sala mare a teatrului. În sala studio „Uțu Strugari” vor avea loc premierele „Ivanov”, o adaptare după A.P. Cehov, „Amintiri din epoca de școală” și „Breaking News”, ambele adaptări după I.L. Caragiale, cu câte două reprezentații, iar Sala 2 va fi locul unei alte premiere, „aTMosfera”, un spectacol de Anna Varsányi, Nikola Stanišić și Andrei Ursu. Tot în această lună, în 7 decembrie, de la ora 18,00, în sala mare a teatrului, va fi deschisă seria evenimentelor capitalei culturale europene cu spectacolul-instalație „Al treilea Reich”, o transpunere scenică a cărții lui Viktor Klemperer, “Language of the Third Reich” care aparține regizorului Romeo Castellucci, unul din cei mai importanți regizori de teatru ai ultimelor decenii, care, în acest spectacol, restrânge spațiile realității la dimensiuni mecanice, astfel încât toate substantivele – reproduse automatic – par clădiri prefabricate, o realitate din care evadarea este imposibilă. Teatrul său răstoarnă primatul cuvântului, creând dramaturgii complexe care se bazează pe toate formele de artă. Spectacolul, la realizarea căruia s-a implicat și Institutul Cultural Italian din București, va avea, în 7 și 8 decembrie, nu mai puțin de șase reprezentații.
Teatrul german prezintă în 2 decembrie spectacolul „Jurnal de România. Timișoara”, care va fi jucat în 5 decembrie la teatrul Akzent din Viena. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena, în parteneriat cu Ambasada României în Austria și Timișoara 2023, Capitală Culturală Europeană. Acest spectacol este unul dintre cele mai remarcabile puse în scenă de teatrul german în ultimii ani, cu audiență națională și internațională, care a fost invitat pe importante scene din țară și străinătate. Spectacolul, care reunește filmul, fotografia și teatrul, își propune să fie, printr-o serie de confesiuni necenzurate și nemijlocite, o oglindă sinceră a relațiilor interumane, influențate decisiv de mediul urban, dar și un îndemn la implicare socială și comunitară, biografia celor șase actrițe fiind influențată implacabil de complexa realitate a lumii în care trăiesc. Spectacolul „Crăiasa Zăpezii” va avea în luna decembrie două reprezentații, iar „Cartea junglei”, după Rudyard Kipling, recent reintrodus în repertoriul teatrului, șase reprezentații. În ultima lună a anului mai sunt programate spectacolele „Livada de vișini” de A. Cehov, „Après Ski – Liniște aici sus!” și „Leonce și Lena”.
Reputatul regizor Andrei Șerban pune pentru prima dată în scenă un spectacol la Timișoara, la teatrul maghiar, cu care acesta dorește să deschidă, anul viitor,Capitala Europeană a Culturii.Textul „ Doctorul”, scris de Robert Icke , este o adaptare a piesei „Profesorul Bernandi” de Arthur Schnitzler, scrisă în 1912, la actualul context social-politic, și urmărește destinul lui Ruth Wolff, medic și cercetător, supus oprobriului public și înlăturat din lumea medicală în urma deciziei de a proteja o pacientă minoră. O întâmplare aparent banală din ultimele clipe de viață ale tinerei Emily declanșează o avalanșă de reacții agresive și comentarii părtinitoare în opinia publică, care duc la excluderea dr.Wolff din profesia căreia și-a dedicat întreaga viață. Autorul pornește, prin acest caz și pe firul destinului personal al lui Ruth Wolff, o discuție despre temele atât de actuale astăzi în discursul public din occident, cum ar fi discriminarea pe motiv rasial sau de gen, feminismul, influența Bisericii într-un stat laic.
Pe lângă prezentarea în premieră a acestui text în România, prezența regizorului Andrei Șerban pe o scenă timișoreană este un eveniment în sine. Echipa artistică a spectacolului este întregită de Daniela Duma, regizor asociat și colaborator îndelungat al lui Andrei Șerban, și Irina Moscu, scenograf multipremiat de către UNITER, iar muzica spectacolului va fi compusă de Tibor Cári. Din distribuție fac parte: B. Fülöp Erzsébet (actriță invitată), Éder Enikő, Mátyás Zsolt Imre, Tokai Andrea, Aszalos Géza, Bandi András Zsolt, Tar Mónika, Jancsó Előd, Erdős Bálint, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Vajda Boróka, Borbély B. Emília, Czüvek Loránd, Molnos András Csaba, Kiss Attila, Lajter Márkó Ernesztó, Vadász Bernadett și Hegyi Kincső. Avanpremiera spectacolului va avea loc în 15 decembrie, premiera în ziua următoare, și încă o reprezentație în 17 decembrie, iar biletele vor fi puse în vânzare la începutul lunii decembrie. Traducerea în română se va face prin supratitrare. Andrei Șerban este cel mai prolific și premiat regizor de teatru și operă român. Cariera sa a luat un avânt fulminant în urma unei burse obținute în SUA, în anii ʹ70, care i-a permis ulterior să lucreze împreună cu regizorul Peter Brook. A lucrat în instituții de cultură de prestigiu din SUA, dar și din Europa. În țară, Andrei Șerban a creat câteva dintre cele mai memorabile spectacole din istoria teatrului românesc: „Trilogia antică”, „Purificare”, „Unchiul Vania”, „Strigăte și șoapte”. A fost directorul Teatrului Național București (1990-1993) și profesor universitar de teatru la Columbia timp de trei decenii. În luna decembrie, în sala Studio a teatrului maghiar vor mai avea loc cinci reprezentații ale spectacolului „Cenușăreasa”, iar în 18 decembrie, un spectacol de improvizație la Casa Maghiară.
Și opera timișoreană aduce pe scenă în 21 decembrie o premieră, opereta în trei acte „Bal la Savoy” de Paul Abraham, după un libret de Alfred Grünwald și Fritz Löhner-Beda. Realizat de Alfred și Fritz Rotter, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX, „Bal la Savoy” a fost prezentat în premieră a 23 decembrie 1932, în Grosses Schauspielhaus, fiind ultimul eveniment cultural semnificativ al Republicii de la Weimar, un spectacol cosmopolit, scris, produs și interpretat de evrei, cu un text plin de umor, și o împletire de mai multe genuri muzicale. În 31 decembrie, va avea loc tradiționalul spectacol extraordinar de revelion, opereta „Liliacul”, de Johann Strauss.
