p>
La inițiativa Forumului Cultural Austriac și cu sprijinul teatrului național „Mihai Eminescu” din Timișoara și a Facultății de Arte și Design din cadrul UVT, dar și cu contribuția teatrelor maghiar și german și a operei timișorene care își au sediul în vechiul edificiu timișorean, Loredana Stasisin, arhitect și specialist în monumente istorice, a conceput o expoziție și o platformă web intitulată „Teatrele realizate de Fellner & Helmer”, special pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
Proiectul, realizat în decurs de trei ani, va fi lansat în 23 iunie, ora 11:00, în holul clădirii operei din Piața Victoriei, și prezintă 11 teatre din România, Austria, Croația și Ungaria care au fost construite de faimosul birou de arhitectură condus de austriacul Ferdinand Fellner (1847-1916) și germanul Hermann Gottfried Helmer (1849-1919), la sfârșitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, pentru a evidenția felul în care aceste clădiri, vechi de peste un secol, reprezintă o moștenire culturală, precum și relația dintre comunitate – tânăra genrație mai ales – și aceste monumente. Considerați adevărați maeștri ai clădirilor destinate spectacolelor, cei doi au condus unul dintre cele mai renumite birouri de arhitectură europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea. Peste 200 de edificii publice – teatre și nu numai – au fost ridicate după planurile lor pe tot continentul, multe dintre ele fiind folosite și astăzi. Cei doi arhitecți au proiectat teatrele din Graz și Viena, teatrele croate din Zagreb, Rijeka și Varaždin, teatrul din Budapesta, iar pe actualul teritoriu al României, pe cele din Cluj-Napoca, Oradea, Iași și Timișoara, cele mai numeroase din sud-estul Europei. După planurile lui Ferdinand Fellner a fost construit și Palatul de Justiție din Suceava.
Edificiul din Timișoara, care adăpostește astăzi trei teatre și opera, a fost construit între anii 1872 și 1875 piatra de temelie fiind sfințită de împăratul Franz Josef. Sala de spectacole avea 1.200 de locuri iar cortina, pictată de pictorul Henri Lehmann, înfățișa un crâng în care Apollo, înconjurat de muze, cânta la liră. Clădirea mai avea o sală de bal și de concerte și un mare hotel, „Kronprinz Rudolf”, cu restaurant și cafenea . În 1880 teatrul a fost distrus de un incendiu şi a fost refăcut în următorii doi ani, dar a ars din nou în 1920 iar interiorul a fost refăcut între anii 1923 și 1928, fiind complet schimbat după restaurare. Actuala fațadă, proiectată de arhitectul Duiliu Marcu într-un stil triumfalist caracteristic anilor de domnie ai regelui Carol al II-lea, a fost construită între anii 1934 și 1936.
Vernisajul și lansarea platformei web vor fi prezentate cu prilejul deschiderii HEI – House of European Institutes – un program EUNIC Romania. Expoziția va putea fi vizitată până în luna octombrie, după care va pleca în turneu în celelalte teatre din România, iar apoi în străinătate, prin intermediul rețelei Forumurilor Culturale Austriece.
„Dincolo de jocul sistemic de putere dintre factorii decidenți și comunitatea locală, joc articulat prin intermediul arhitecturilor monumentale, proiectul invită la reflecție asupra unui proces istoric în care suntem cu toții implicați: cum putem noi, oamenii de astăzi, să transmitem generațiilor viitoare, într-un mod regenerativ, toată bogăția acestui patrimoniu cultural ce ne-a fost oferit de predecesorii noștri cu atâta generozitate?”, afirmă arhitecta și specialista în monumente istorice Loredana Stasisin.
