În urmă cu mai mulți ani, în podgoria Aradului s-a amenajat un „drum al vinului”, care străbate cele mai importante localități viticole într-unul din cele mai vechi ținuturi în care se cultivă vița-de-vie pe teritoriul României de astăzi, încă din epoca feudalismului timpuriu, iar modelul este preluat acum și de județul Timiș.
Dacă dealurile Recașului s-au bucurat de o promovare mai susținută, nu atât de cunoscută este podgoria de pe dealurile Silagiului, aflată în vecinătatea Buziașului, unde există câteva crame din ce în ce mai apreciate.
„Drumul vinului” la cramele din podgoria Silagiu
Administrația județeană a decis să promoveze această zonă viticolă cu peste 500 de hectare acoperite cu viță-de-vie, aflată nu departe de Timișoara, un prim pas fiind acela de modernizare a drumului de aproximativ zece kilometri care leagă orașul Buziaș de localitatea Silagiu, pentru a facilita accesul turiștilor la cramele aflate aici.
Viitorul „drum al vinului” timișean a fost deja preluat de administrația județeană pentru a fi transformat într-un traseu turistic, accesibil pietonilor, bicicliștilor sau automobiliștilor, care, în viitor, ar putea fi legat și de alte zone viticole, inclusiv din județele învecinate.
Peste două secole de viticultură
Localitatea Silagiu este o veche așezare medievală, românească la origini, menționată într-un document din anul 1406. Un an mai târziu a fost donată împreună cu alte sate de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei vestitului condotier florentin Filippo Scolari, care fusese numit comite de Timiș. În secolul al XVIII-lea avea în jur de 60 de case iar cultivarea viței-de-vie este atestată documentar din anul 1825, dar cu siguranță, plantațiile erau mult mai vechi.
Până în preajma primului război mondial, vița-de-vie era plantată doar pe partea cea mai înaltă a dealului, dar pe la jumătatea secolului al XIX-lea s-au stabilit aici câția coloniști germani și maghiari, viticultori de meserie, care au cultivat aici soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slankamenka și hibridul „Otelă”. Cunoscutul om politic și istoric Ormós Zsigmond (1813-1894), fost comite de Timiș și cel care a pus bazele primului muzeu timișorean, căruia i-a donat valoroasele sale colecții, a trăit laBuziaș 35 și ani și avea pe dealul Silagiului o vie de apreoape două hecare și jumătate, pe care a vândut-o în 1857 cu 3.000 de florini. Spre sfârșitul secolului, podgoriile bănățene au fost distruse de filoxera care cuprinsese întreaga Europă, în 1888 fiind compromise și plantațiile de la Silagiu. Localnicii au adus butuci americani, rezistenți la această insectă, pe care s-au altoit vițele autohtone.
Cultura viței-de-vie a fost reluată în anul 1895 cu soiuri nobile, precum Riesling, Muscat Ottonel, Burgunder, Schiller alb și roșu sau Hamburg, într-o perioadă în care acestea erau protejate cu grijă de țările cu tradiție viticolă, iar viticultura a rămas o îndeletnicire importantă pe dealul Silagiului, astfel încât, la începutul secolului XX, așezarea ajunsese printre cele mai cunoscute podgorii din această parte a țării. Cu excepția a vreo 20 de familii, fiecare locuitor avea cel puțin un sfert sau jumătate de hectar de vie, care producea între 20 și 40 de hectolitri de vin, iar din casele lor nu lipseau teascurile și pivnițele pentru depozitarea vinului. Pe lângă coloniștii stabiliți la Bacova, care erau cunoscători în domeniu, au fost aduși viticultori germani din Covăsânț și Vârșeț, care i-au învățat pe localnici altoirea pe vița-de-vie americană. Până la primul război mondial, era cultivată o suprafață de aproape 600 de hecare doar pe partea înaltă a dealului, unde au fost construite case pentru viticultori și pentru zilierii care ajutau la culesul strugurilor. Prima recoltă după epidemia de filoxeră a fost obținută în 1898 și a fost sărbătorită cu mare fast de toți localnicii și nu numai.
Viticultura și-a păstrat importanța și în anii interbelici, suprafața plantată cu vie s-a extins și pe locurile mai joase ale dealului, care au intrat pe rod în anii 1924-1925. La expoziția de vinuri organizată în 1933 la Buziaș de Camera Agricolă a județului Timiș-Torontal pentru încurajarea producătorilor locali, cele mai multe vinuri prezentate au fost din podgoria Silagiu iar patru viticultori din comună au fost premiați. Suprafețele plantate cu viță-de-vie aprțineau nu numai locuitorilor din Silagiu, ci și celor din comune învecinate, mai ales din Bacova. După instaurarea regimului comunist, toate viile din Silagiu au fost trecute în propriatatea statului și s-au plantat suprafețe cu viță-de-vie în zona colinară și pe întregul deal din Silagiu, cele mai răspândite soiuri de struguri fiind Riesling italian și Muscat Ottonel pentru vin, și Chesselas dʹoré, Chesselas rosé, Regina viilor și Muscat Hamburg pentru masă.
Noua ofertă a centrului viticol Silagiu
În lunga perioadă de tranziție care a urmat după căderea regimului ceaușist, mulți care și-au redobândit cu greu pământurile și viile le-au vândut, deoarece nu mai aveau posibilitatea de a le lucra, iar cele rămase în grija statului au fost transformate în societăți comerciale nerentabile, cu datorii foarte mari.
Cea mai mare parte a viei era îmbătrânită și productivitatea scăzută, căci zeci de hectare erau nelucrate. De-a lungul anilor, s-au comasat suprafețe acoperite cu vii, pentru rentabilizarea producției, și s-au replantat noi suprafețe.
Viticultura s-a relansat spectaculos în ultimii ani, centrul viticol Silagiu producând acum mai ales vinuri albe de calitate superioară, predominante fiind soiurile Riesling italian, Sauvignon și Muscat Ottonel, dar și vinuri roșii din soiuri nobile, precum Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Burgund, producția celor pentru masă fiind limitată.
Cele șase crame aflate pe traseu – Aramic, Agape, Dealul Dorului, Domeniile Sera, Varvara și Thesaurus – sunt deja cunoscute pentru evenimentele culturale, degustările de vinuri și festinurile gastronomice pe care le organizează. Cramele de la Silagiu doresc să reînvie tradiția uitată a viilor de la Silagiu, prin plantațiile reînființate cu cele mai potrivite soiuri, care pot fi cumpărate avantajos direct de la producători. Zona este potrivită și pentru iubitorii de drumeții, dornici să facă o plimbare într-o zonă liniștită, cu aer curat și peisaje încântătoare, redresarea viticulturii oferind perspective pentru promovarea turismului viticol.
De ce Nu spuneti in material, daca aveti curajul , cine detine aceste crame, modul de dobândire si o sa vedeti pentru cine se face aceast drum . Totul este politic , nu este vorba de vreo promovare .