Cazarma U va găzdui în zilele următoare noi evenimente pentru publicul timișorean și vizitatorii orașului, incluse în programul Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023. Duminică, 23 iulie, de la ora 22:00, va avea loc un spectacol de dans și teatru, „Patrimoniul sub reflectoare – un salt în libertate”, cu utilizarea tehnologiei digitale și elemente de realitate augmentată, care aduce în prim-plan povești captivante ale orașului și ale cartierului Giroc, marcate de amintiri ale tinerilor care au participat la zilele sângeroase din decembrie 1989, dorindu-se a fi un salt înapoi în timp, ca un omagiu pentru cei care au înfruntat regimul de dictatură pentru a câștiga mult dorita libertate. Interpretarea artistică se bazează pe muzica compusă de Dan Simion, coregrafia și regia lui Diana și Raul Avram, dramaturgia lui Mariana Boșneac, dezvăluite și prin versurile lui Robert Șerban. Evenimentul este realizat de Universitatea Politehnica Timișoara în parteneriat cu Magnum Dance Sport Team, Fundația Interart Triade și Muzeul Național al Banatului. Intrarea este liberă, dar confirmarea participării la https://fb.me/e/4kJ0o1eBY asigură rezervarea locurilor pe scaune.
Fundația Interart Triade și arhitectul Attila Kim, împreună cu Bel Art Gallery din Novi Sad, oferă publicului prilejul de de a descoperi evoluția sculpturii sârbe de la începutul acestui secol, sub semnătura a 25 de artiști prezenți în cadrul proiectului „după SCULPTURĂ/SCULPTURĂ după” din Cazarma U, vernisajul expoziției fiind programat luni, 24 iulie, ora 19:00, în prezența lui Vuk Radulović, consilier internațional în cadrul Ministerului Culturii din Republica Serbia. Expoziția „Untitled. Serbian Sculpture Exhibition” (Fără titlu. Expoziție de Sculptură Sârbă), curatoriată de Sava Stepanov, care dorește să completeze perspectivele asupra sculpturii, va putea fi vizitată până în 24 august, în spațiile expoziționale ale Cazarmei U.
„În a doua jumătate a secolului precedent, sculptura în Serbia, la fel cum s-a întâmplat în destinațiile artistice europene și mondiale, și-a găsit locul ferm în circumstanțele sociale din acea perioadă.
Apoi, mai ales în vremurile de după sfârşitul războaielor mondiale, trăsătura ei de bază a fost o formă solidă şi coerentă, deoarece arta vremii avea tendinţa de a confirma eforturile sociale şi realizările progresive ale vremii. Totuşi, chiar la sfârşitul secolului al XX-lea, în fatalii ani ʹ90, au loc schimbări importante. Diviziunile geo-politice din lume devin din ce în ce mai vizibile, iar societatea iugoslavă a intrat într-o perioadă de criză epocală când tendințele distructive au depășit și au anulat orice formă de comportament și gândire constructivă. Forma solidă se dezintegrează, se fragmentează, iar în loc de o formă completă apar instalațiile. Există un amestec de materiale diferite într-o singură piesă, iar considerațiile conceptuale care dematerializează ființa sculpturii clasice și întreaga formă sunt intensificate. După anul 2000, în cadrul artei au avut loc procese puternice de tranziție. S-a stabilit o progresie puternică către noile tehnologii, iar noile sisteme vizuale influențează în mare măsură noua constituție a sculpturii și ființa ei. Sculptura-după-Sculptură de astăzi nu mai insistă asupra puterii unei forme coerente care transmite ideea și idealul de permanență și anunță mai clar sentimentele de nesiguranță și fragilitate ale omului. Chiar devine prevestitorul unui viitor incert” este succinta dar cuprinzătoarea sinteză a sculpturii sârbe din ultima jumătate de secol secol pe care o face Sava Stepanov, iar Sorina Jecza, președintele fundației Interart Triade, remarcă direcția sculpturii sârbe, „care se poate constitui într-un element al dialogului pe care cele două culturi, română și sârbă, îl poartă constant de opt ani în cadrul proiectului Danube Dialogues” .
Vor fi prezenți prin lucrările lor artiștii Mrđan Bajić, Zdravko Joksimović, Gabrijel Glid, Rastislav Škulec, Radoš Antonijević, Branislav Nikolić, Radomir Knežević, Dragan Rajšić, Mića Stajčić, Nataša Teofilović, Stevan Kojić, Maja Rakočević Cvijanov, Goran Despotovski, Vesna Perunović, Nada Denić, Milan Jakšić, Barbara Laković, Aleksandar Stanojević, Petar Sibinović, Anđela Grabež, Ivana Milev, Tatjana Dimitrijević, Andreja Petraković, Danica Bićanić și Miloš Fat.
