Fugarii reprezintă o moștenire grea, cu care nu ne mândrim, dar pe care va trebui să o rezolvăm, spune ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Ea afirmă că în 2023 statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei ca să aducă în țară persoanele urmărite internațional.
„Lucrăm acum la foc continuu la combaterea fenomenului fugarilor. Sunt acele persoane care se sustrag executării pedepselor în România și sigur că sunt o moștenire grea, cu care nu ne mândrim, dar pe care va trebui să o rezolvăm. Ministerul Justiției, zilele trecute, a inițiat un proiect legislativ care este deja în dezbatere publică, care spune un lucru simplu – fugarul trebuie să suporte costurile aducerii sale sale însă în țară, pentru că justiția în România trebuie să fie înfăptuită până la capăt. Ca specialiști ai dreptului, vă invit să vă uitați peste acest proiect, să sesizați vă rog dacă credeți că trebuie făcute îmbunătățiri”, spune Alina Gorghiu la evenimentul prilejuit de împlinirea a 149 de ani de la atestarea Baroului Timiș.
Ea a prezentat mai multe cifre privind „amploarea poverii pe care o duce statul” cu fugarii.
„Anul trecut, în 2023, statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei ca să aducem în țară persoanele urmărite internațional. Faceți socoteala și vă dați seama cam cât înseamnă acest impact. O să vă dau doar trei cazuri ca să realizați care ar fi cheltuiala statului român cu unele dintre cele mai scumpe misiuni pe care le-am realizat cu cheltuieli suportate de stat. De exemplu, am adus din Brazilia, din Rio de Janeiro, două persoane, doi fugari și doar faptul că a trebuit să-i aducem înapoi să-i băgăm în sistem sistemul penitenciar românesc, ca să își execute pedeapsa, ne-a costat 82.000 de lei”, a afirmat Gorghiu.
Ea a dat alt exemplu, cu un fugar din Republica Dominicană. „Ca să-l aducem pe Baicu Cristian, statul român a scos din buget 57.173 lei și am mai adus un alt fugar (..) pe care îl cheamă Mitroi Octavian din Costa Rica – 54.300 de lei.
„De aceea vă rog să sprijiniți adoptarea unei legislații sănătoase și dacă aveți propuneri de îmbunătățire vă rog să le faceți, pentru că problema aceasta trebuie rezolvată de statul român și mă bazez pe suportul dumneavoastră”, a completat Gorghiu.
Consumatorii de droguri, tot mai tineri
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că vârsta consumatorilor de droguri a scăzut foarte tare în țara noastră: „10-11 ani este vârsta la care începe consumul de droguri în România”. El afirmă că în Parlament sunt trei proiecte „extrem de bune legate de diminuarea aceastui fenomen”.
„Un aspect pentru care cer suport nu doar al Legislativului, ci tuturor instituțiilor – este vorba despre fenomenul drogurilor. Vârsta consumatorilor a scăzut teribil de tare – 10-11 ani este vârsta la care începe consumul de droguri în România”, spune Alina Gorghiu, la evenimentul prilejuit de împlinirea a 149 de ani de la atestarea Baroului Timiș.
Ea apreciază că în Parlament sunt trei inițiative „extrem de bune legate de diminuarea aceastui fenomen”.
Gorghiu precizează că este vorba despre Legea „2 Mai”, legea privind Registrul traficantului și despre legea de înființare a opt centre regionale de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri.
„Degeaba vorbim noi la infinit despre cum prindem traficanții de droguri, despre cum îi pedepsim dacă nu o să vorbim și despre consumatorului din perspectiva beneficiarului unor seervicii pe care statul român e obligat să i le pună la dispoziție”, încheie Gorghiu.
Taxe de timbru și ajutorul public judiciar în materie civilă, dezbatere publică
Ministerul Justiției supune dezbaterii publice un proiect de lege care vizează soluționarea unor aspecte în materia taxelor de timbru și a ajutorului public judiciar în materie civilă.
Proiectul de lege supus dezbaterii publice vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Demersul legislativ vine ca urmare a faptului că la nivelul Ministerului Justiției s-a apreciat că în aceste domenii există o nevoie stringentă de intervenții legislative punctuale, destinate îmbunătățirii acestor reglementări. Acesta nu exclude ca în viitor, ca urmare a unei dezbateri mai ample, să existe o reformă în materia taxelor judiciare de timbru. În acest sens, există în procedură parlamentară proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 80/2013.
„Ajutorul public judiciar este maniera statului de protejare a cetățenilor care au procese civile și care au condiții materiale precare. Din acest motiv, cadrul legislativ trebuie să asigure accesul justițiabililor la această formă de ajutor. Referitor la cuantumul taxelor judiciare de timbru, principala modificare vizează modalitatea de calcul a taxei în materia partajului judiciar. Modificarea propusă urmărește reducerea considerabilă a acesteia față de taxa pe care o plătește justițiabilul în condițiile actuale. Totodată, prin proiect se instituie o prevedere expresă în sensul dovedirii doar prin extras de cont a plății prin virament sau online a taxei de timbru. Este un pas important în sfera digitalizării, a utilizării mijloacelor moderne de plată disponibile la momentul actual şi o măsură de stopare a practicii neunitare a instanțelor. Legea va aduce o schimbare de substanță pentru mediul asociativ, pentru ONG-uri. Atunci când acționează pentru apărarea drepturilor și intereselor unor persoane aflate în situații speciale sau în scopul ocrotirii unui interes de grup sau general, vor putea beneficia de toate formele de ajutor public judiciar (onorariu avocat, costuri expertiză, traducător etc), dacă instanța apreciază că situația lor economico-financiară le afectează continuarea procesului”, declară ministrul justiției, Alina Gorghiu.
Alte soluții cuprinse în proiect vizează:
– uniformizarea cuantumului taxei de timbru în materia divorțului, indiferent de cazul de divorț (prin acord, din culpa sau separare în fapt mai mare de 2 ani);
– instituirea unor noi cazuri de restituire a taxei de timbru: încheierea unei tranzacții, unui compromis sau achiesarea pârâtului la pretențiile reclamantului;
– în materia ajutorului public judiciar, instituirea obligativității acordării acestuia în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să limiteze accesul efectiv la justiție;
– tot în ceea ce privește ajutorul public judiciar, instituirea obligației pentru instanțe de a informa justițiabilii, la primul termen de judecată, despre posibilitatea și condițiile formulării cererii de acordare a acestuia.
