Guvernul anunță că România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană. Decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii a fost comunicată vineri seară Guvernului României.
Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).
Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj, anunță Guvernul. În urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID.
„Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit Guvernului, acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, au precizat reprezentanții Guvernului.
Cronologia conflictului dintre România şi Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană
1997 – Gabriel Resources bate palma cu statul român pentru explotarea aurului de la Roşia Montană şi înfiinţează Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
2002-2008 RMGC cumpără proprietăţi în zonan proiectului în baza unui proiect de strămutare;
2002 – Primele proteste împotriva exploatarea de la Roşia Montană;
2011- Emil Boc, premier atunci, afirmă public că este nevoie de regândirea proiectului
2013 – Au loc proteste ample împotriva exploatărilor cu cianuri;
2013 – Guvernul Ponta, proaspăt în funcţie, nu acordă avizele de mediu pentru începerea exploatării la Roşia Montană
2016 – Ministerul Culturii sub guvernul Cioloş, condus de Vlad Alexandrescu, a iniţiat procesul de integrare a Roşiei Montane în patromoniul UNESCO;
2015 – Începe arbitrajul internaţional Gabriel Resources vs.
statul român
30 iulie 2015 – Secretarul General înregistrează o cerere pentru instituirea procedurilor de arbitraj.
19 noiembrie 2015 – În urma numirii de către pârât, Zachary Douglas (australian) îşi acceptă numirea ca arbitru.
3 decembrie 2015 – În urma numirii de către reclamanţi, Horacio A. Grigera Náon (argentinian) îşi acceptă numirea ca arbitru.
21 iunie 2016 – În urma numirii de către Secretarul General, Teresa Cheng (chinez) îşi acceptă numirea ca arbitru preşedinte.
21 iunie 2016 – Tribunalul este constituit în conformitate cu articolul 37(2)(a) al Convenţiei ICSID. Membrii săi sunt: Teresa Cheng (chinez), Preşedinte, numit de Secretarul General în conformitate cu acordul părţilor, Horacio Grigera Naón (argentinian), numit de Gabriel Resources; şi Zachary Douglas (australian), numit de România.
12 august 2016 – Tribunalul organizează o primă sesiune prin conferinţă telefonică.
7 februarie 2018 – În urma demisiei arbitrului Teresa Cheng, Secretarul General notifică părţile cu privire la vacanţa din Tribunal şi procedura este suspendată în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 10(2).
5 aprilie 2018 – În urma demisiei lui Teresa Cheng, Pierre Tercier (elveţian) îşi acceptă numirea ca arbitru preşedinte, numit de Secretarul General în conformitate cu acordul părţilor în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 11(1).
14 septembrie 2023 – Tribunalul declară procedura închisă în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 38(1).
Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 mld. euro pentru eşecul proiectului. În aceeaşi vreme, compania ar fi investit 900 mil. euro, conform informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.
Reclamantul a fost Gabriel Resources, care este reprezentat de casa de avocatură Ţucă Zbârcea şi Asociaţii din Bucureşti şi de White & Case de la Washington, conform documentelor ICSID.
Guvernul României este reprezentat de LALIVE din Geneva şi de Leaua Damcali Deaconu Păunescu din Bucureşti.
UPDATE Conform documentului prin care s-a comunicat hotărârea, decizia a fost luată cu majoritate și stabilește inclusiv o serie de daune pe care compania Gabriel Resources va trebui să le plătească României, sume de bani care țin de cheltuielile de judecată. În total este vorba de circa 1,1 milioane de euro, 30,3 milioane de lei și 0,928 milioane de dolari.
Totodată, conform deciziei, Gabriel Resources trebuie să mai plătească circa 1,4 milioane de dolari pentru costurile procesului de arbitraj.
Cine sunt avocatii care au pledat pentru Romania in fata Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii. pe ei vrem sa-i cunaostem. Ei s-au luptat pentru Romania ,lor trebuie sa li se multumeasca pentru profesionalismul de care au dat dovada, nu analfabetului functional ce se impauneaza ca premier.
Se pare că nu s-a terminat. Prin decizia Tribunalulul Arbitral luată cu majoritate de voturi, prin care a respins toate pretențiile reclamanților pe fond și a acordat o parte substanțială din costurile de arbitraj ale României, reprezentantii Companiei Gabriel Resources își exprimă dezacordul ferm cu decizia majorității, care este total incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz, așa cum demonstrează convingătoarea opinie divergentă a unuia dintre arbitri.
In acest sens, Dragoș Tănase, CEO al Gabriel Resources, a declarat ormatoarele: „Acționarii Gabriel au investit sute de milioane de dolari pentru a realiza un proiect minier transformațional care ar fi adus beneficii sociale și financiare foarte importante pentru poporul român, nu doar la Roșia Montană, ci în întreaga Românie. Regretăm că România, economia și cetățenii săi, au ratat oportunitatea de a beneficia de acest proiect minier. Vom studia în detaliu decizia Tribunalului înainte de a ne evalua următorii pași.”
Compania a investit in dezvoltarea cartierului Recea din Alba Iulia unde s-au mutat familiile celor expropriati din Roșia Montană.
Astfel în anul 2009, 125 de familii au ales să devină cetăţeni ai municipiului Alba Iulia, optând pentru unul din tipurile de case construite de RMGC în cartierul Recea. La începutul procesului de consultare pentru amplasamentul de strămutare Recea, Departamentul de Relaţii Comunitare a organizat vizite la Alba Iulia – Recea şi a dat familiilor posibilitatea de a alege (rezerva) lotul de casă – înainte de a lua decizia de a vinde proprietatea din zona de impact a proiectului. Pentru a păstra reţeaua de relaţii sociale din comunităţi sunt luate în considerare toate opţiunile care au fost formulate în acest sens, dând astfel comunităţilor posibilitatea de a re-constitui structura de relaţii sociale şi de sprijin comunitar. În gestionarea schimbării, compania se orientează după principiul conform căruia câştigul înregistrat prin atingerea unor standarde de viaţă mai ridicate să nu fie asociat cu pierderea valorilor, tradiţiilor, a culturii comunitare. Ambele amplasamente de strămutare au fost proiectate în ideea ca aceste valori să nu se risipească, iar comunităţile să rămână laolaltă.
RMGC a iniţiat în timp consultări intense cu părţile interesate, pentru toate deciziile legate de amplasarea siturilor de strămutare, proiectele cartierelor de strămutare sau modelele de case.
Construit într–o zonă de dezvoltare urbană în continuă expansiune, cartierul Recea a fost inaugurat în mai 2009.
Lucrurile s-au blocat dupa anul 2013, când au demarat o serie de mitinguri pentru stoparea exploatarii miniere.
Pentru salvarea Roşiei Montană au protestat de-a lungul timpului zeci de mii de oameni, români şi străini, ONG-uri, arhitecţi, arheologi, specialişti din mai multe ţări, Academia Română, Biserica Ortodoxă, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montană al Profesorilor de la ASE etc.