p>
România a fost prima țară din Europa care, în anul 2012, a început să promoveze destinații ecoturistice, Țara Hațegului fiind a treia de acest fel certificată și singura din zona de vest a țării care a dobândit, patru ani mai târziu, această titulatură.
La Târgul de Turism al României din toamna anului 2016, destinația ecoturistică Țara Hațegului-Retezat a primit diploma de recunoaștere din partea Autorității Naționale pentru Turism, alături de Ținutul Zimbrului-Vânători Neamț, și a devenit un exemplu pentru dezvoltarea turismului și, implicit, a comunităților din întreaga zonă. Anul trecut, la competiția „Destinația anului 2023”, Țara Hațegului s-a clasat pe primul loc la categoria „Comori naturale” și a obținut un premiu special din partea juriului.
Țara Hațegului, o destinație ecoturistică prelungită
Statutul de destinație ecoturistică a Țării Hațegului, o zonă cu numeroase și diverse atracții turistice, cu urme din îndepărtate ere geologice, antichitate și Ev Mediu dar și cu minunate peisaje montane, care cuprinde localitățile Hațeg, General Bethelot, Sălașu de Sus, Răchitova, Sântămăria Orlea, Baru, Totești, Densuș, Sarmizegetusa și Râu de Mori, și cele trei arii naturale protejate – parcul național Retezat, Geoparcul Dinozaurilor, și parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina cu cetățile dacice din Munții Orăștiei, toate recunoscute și promovate de UNESCO, a fost prelungit în această primăvară cu încă trei ani.
Patrimoniu natural și vestigii istorice
Țara Hațegului este ideală pentru diferite tipuri de turism. Există peste 40 de trasee de drumeții montane și cicloturism, vestigii naturale precum fânețele cu narcise, păduri și lacuri glaciare, cascade, poteci de creastă de unde se pot admira forme de relief unice, peisaje spectaculoase și sălbatice, cu o floră și faună extrem de bogată și diversă.
Geoparcul Dinozaurilor, care cuprinde întreaga Țară a Hațegului, prezintă un deosebit interes, atât pentru vechea configurație geologică a zonei cât și pentru dinozaurii pitici și alte reptile care au trăit odinioară și au lăsat urme pe fosta insulă de acum peste patru miliarde de ani, iar în Munții Retezat, unde se află cea mai veche rezervație naturală din România, înființată în 1935 de biologii Alexandru Borza și Emil Racoviță, un adevărat patrimoniu natural care se întinde pe o suprafață de 13.000 de hectare, pot fi vizitate, printre altele, rezervația de zimbri de la Hațeg, Tăul fără Fund din apropierea satului Peșteana, un loc în care cresc mici plante carnivore care prind musculițe, dar despre care legenda povestită de săteni spune că e o mlaștină care comunică în adâncime cu oceanul și în care rămân înțepenite vitele atrase de Necuratul.
Vechile biserici de la Densuș, Strei, Streisângeorgiu, sunt doar câteva monumente unice de arhitectură religioasă medievală reprezentative pentru această zonă, conacele lui Nopcea, castelul Kendeffy sau conacul donat generalului Berthelot din comuna care acum îi poartă numele sunt pline de povești captivante, casele vechi din zonă reînvie imaginea satului patriarhal iar locuitorii așezărilor păstrează străvechi obiceiuri și tradiții.
Surse foto: eco-romania.ro, gohunedoara.ro
