Secția de Științe ale naturii a Complexului Muzeal Arad a deschis expoziția „Semințe din Grădina Botanică Macea”, realizată în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, menită să valorifice bunurile naturale din patrimoniul celor două instituții. La vernisaj au participat și elevii Școlii Gimnaziale nr. 19 „Avram Iancu” Timișoara, împreună cu prof. coordonator Ligia Opriș, care au beneficiat de un tur ghidat al rezervațiilor naturale din județul Arad, prezentate în cadrul Muzeului de Științe ale Naturii.
Tematica expoziției are în vedere atât aspectul științific cât și cel decorativ al exponatelor, fiind prezentate peste 300 de tipuri de semințe cu forme și dimensiuni diferite, primite de la Grădina Botanică „Pavel Covaci” Macea. Semințele prezentate aparțin încrengăturii Magnoliophyta sau Angiospermae și Pinophyta sau Gymnospermatophyta. Încrengătura Magnoliophyta cuprinde plante cu flori, peste 235.000 de specii de plante, dintre care aproximativ 3.700 de specii sunt reprezentate și în flora României. În această încrengătură sunt cuprinse plantele care au semințele închise în fructe. Încrengătura Pinophyta cuprinde plante care au drept caracteristică esențială sămânța, care este liberă, nefiind închisă într-un fruct. Gymnospermele reprezintă un grup străvechi de plante superioare apărute cu circa 350 milioane de ani în urmă. Organele acestora produc un lichid cleios numit rășină, care le face rezistente la frig. Din această categorie fac parte și coniferele. Sunt expuse semințe de arbori, arbuști, plante ornamentale, medicinale, cereale, plante leguminoase specifice României dar și altor regiuni de pe glob, precum semințe de salcâm, arbore de lalea, arbore de umbrelă chinezesc, stejar, stejar roșu, nuc negru, nuc manciurian, castan comestibil, castan porcesc, paltin de câmp, pin maritim, pin negru, arbore mamut, platan, alun turcesc, migdal, paulovnie, arbore pagodă, glădiță, arbore de mătase, arbore de cauciuc, glicină, bujor arbustiv, cununiță, gutui japonez, păliur, ghimpe, colilie, căldărușă, noptiță, ricin, cimișir, mărul lupului, lăcrămioară sau luminiță. Prin intermediul exponatelor, imaginilor și textului, vizitatorii vor descoperi transformările care au loc în floare și duc la apariția semințelor dar și detalii despre grădina botanică de la Macea și plantele care trăiesc acolo.
Amenajarea grădinii botanice din jurul castelului care a aparținut familiei Csernovics a fost începută de aceasta pe o suprafață de zece hectare, dublată apoi de Tibor Károly, și s-a datorat în bună parte cunoscutului grădinar Iosif Prohaska, angajat de proprietari la 1900. Neglijat multă vreme după cele două războaie, parcul a dobândit în 1968 statutul oficial de parc dendrologic iar din 1994 este grădină botanică. Se remarcă prin copaci cu vârste de peste 250 de ani, raritatea unor specii de arbori şi arbuşti care se află aici, printre care exemplarele de Ginkgo biloba numit şi „arborele pagodelor”, cele de tisă, nuc negru sau alun turcesc. Impresionante sunt şi unele specii gigantice de platan sau tei. Grădina are mai multe părţi distincte, cu diferite tipuri de vegetaţie de o mare varietate şi are relaţii de parteneriat cu peste 185 de grădini botanice din întreaga lume.
În prezent, grădina aparține Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, care a reabilitat proprietatea. Grădina în care sunt amenajate mai multe sectoare – alpinariu, sectorul plantelor ornamentale floricole, sectorul plantelor toxice, tinctoriale și aromatice, rozariul, colecția dendrologică, sectorul plantelor lemnoase ornamentale, pepiniera – în cadrul cărora se întâlnesc specii floristice grupate după originea lor geografică – are în colecțiile sale peste 3.800 de taxoni. Curatori ai expoziției sunt dr. ing. Ioan Don, directorul grădinii botanice de la Macea, muzeograful dr. Camelia Patko și conservatorul colecției, Carmen Danciu.
Expoziția va putea fi vizitată până în data de 29 septembrie.
