p>
În fiecare an, ziua de 24 iunie, cea a sărbătorii Sânzienelor, este și Sărbătoarea Internațională a Iei Românești, cămașa purtată de femei care este cea mai importantă piesă a costumului popular tradițional românesc, lucrată în întregime cu mâna și decorată cu măiestrie cu diferite modele care au o mare încărcătură simbolistică, legată atât de vârstă și de statutul social al celei care o poartă, cât și de tainice semnificații magice, multe piese fiind adevărate capodopere ale meșteșugului popular. Modele broderiilor și dispunerea acestora, precum și firele și culorile folosite, diferă de la o zonă etnografică la alta, dar frumusețea iilor rămâne unică, indiferent de particularitățile regionale. Ziua iei se sărbătorește din anul 2013 în întreaga lume, fiind un bun prilej de a face cunoscută marea varietate a splendidelor cămăși cu altiță, iar în urmă cu doi ani, sărbătoarea a fost legiferată.
Admirabilele ii românești au fascinat, deopotrivă, regine, pictori și creatori de modă, care i-au pus în evidență valoarea și frumusețea. A fost purtată de reginele României Elisabeta și Maria, de principese dar și de alte doamne din aristocrația românească, numeroși pictori români și pictorul francez Henri Matisse au imortalizat-o în tablouri celebre, iar cunoscute case de modă, precum Yves Saint Laurent sau Jean Paul Gaultier, dar nu numai, au inclus-o în colecțiile lor. Totodată, ia a fost cuprinsă în lista patrimoniului imaterial al umanității, pentru ca această bijuterie a portului popular românesc să dăinuie peste generații.
Muzeul Satului Bănățean a fost gazda mai multor evenimente dedicate Rusaliilor, iei și unui tragic episod petrecut în noaptea de Rusalii, în urmă cu 73 de ani. Membri au Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România au fost oaspeții muzeului pentru a omagia ia, la Casa Națională din incinta Muzeului Satului Bănățean a avut loc vernisajul expoziției de artă religioasă „Lumina Rusaliilor în icoană”, organizată de Mitropolia Banatului în colaborare cu Asociația „Artă Plastică, Religioasă și Restaurare”, filială a Uniunii Artiștilor Plastici din România, și Facultatea de Arte, Artă Sacră R.I.P.M.S. din cadrul Centrului Universitar Pitești, filială a Universității „Politehnica” din București, care va putea fi vizitată din 26 iunie, timp de o lună, dar și comemorarea deportărilor în Bărăgan, când, în noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, zeci de mii de locuitori din așezările județelor Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, aflate pe o rază de 25 de kilometri de granița cu Iugoslavia, au fost strămutați forțat în câmpia Bărăganului și lăsați în câmp deschis, unde și-au încropit locuințe modeste în care au fost siliți să trăiască timp de cinci ani, sub controlul strict al securității și miliției comuniste.
