De-a lungul mileniilor, pământul a dăruit oamenilor nu doar roadele sale, pentru a-i hrăni, ci a fost, alături de lemn și piatră, și cel mai vechi material din care s-au construit primele adăposturi, s-au modelat vasele folosite în îndeletnicirile casnice, jucării, unele obiecte ritualice sau idoli, încă în civilizațiile preistorice din aproape întreaga lume. Vechi case de pământ, spoite cu var, cu pereți permeabili, care „respiră”, răcoroase vara și calde iarna, au dăinuit până în zilele noastre, mai ales în așezările rurale, în timp ce în orașe se folosește betonul, armăturile de fier, cimentul sau prefabricatele, cu care se construiește mai repede, dar noile edificii moderne sunt mult mai nesănătoase. În ultimii ani însă, binefacerile caselor construite din materiale naturale încep să fie redescoperite și există tot mai mulți amatori dornici să dețină un astfel de refugiu.
Casele de pământ, o posibilă rută a turismului rural
Cele mai multe case din Banat, mai ales în zona de câmpie, au fost construite din pământ, iar în zonele deluroase, din lemn, cu lipitură de pământ, ele fiind reprezentative pentru arhitectura rurală tradițională a provinciei, dar nu numai. Multe din vechile case s-au deteriorat și au nevoie să fie salvate iar arhitecții Alina Negru și Alessandro Serra și-au propus să le recondiționeze și să facă din ele o marcă regională, contribuind în acest fel și la dezvoltarea turismului rural.
Cei doi arhitecți au studiat arhitectura de pământ la Craterre, lângă Grenoble, un centru de referință în domeniu și cel mai cunoscut în Europa, iar acum beneficiază de sprijinul Administrației Fondului Cultural Național pentru conservarea și promovarea patrimoniului caselor de pământ. Alina Negru este singurul „ambasador” din România al centrului internațional de la Craterre și a ales Banatul pentru a studia tehnicile de lucru ale caselor de pământ.
Itinerariu turistic atractiv în Sardinia
Împreună cu soțul ei, Alessandro Serra, are aceleași preocupări și în Sardinia, unde LʹAssociazione Nazionale Città della Terra Cruda pune în evidență valoarea caselor de pământ și a tehnicilor vechi ca o expresie a identității locale, a tradiției culturale, artistice și istorice și încurajează acest tip de arhitectură abandonat de decenii și multă vreme asociat cu ideea de sărăcie și înapoiere, în favoarea unor construcții cu materiale considerate mai rezistente. Astfel de case se găsesc în mai multe provincii italiene, din Calabria până în Marche și Piemont, în țări ale Europei de nord, în Africa sau Orientul Mijlociu dar și în orașe moderne precum Santa Fe sau Bogotá.
Astăzi, pământul e redescoperit ca un material atractiv, mai puțin costisitor, rezistent și bun izolator acustic și termic. Itinerariul turistic „Le Città della Terra” reprezintă o ofertă atractivă pentru vizitatori, dar și pentru cei care doresc să aibă parte de îndeletniciri precum prepararea pâinii, gătirea unor mâncăruri specifice locului, munca în grădină sau modelarea vaselor de pământ, pentru a descoperi rădăcinile culturale locale și a contribui la răspândirea unui patrimoniu caracteristic, căruia îi aparțin și casele de pământ.
Demonstrație despre tainele folosirii pământului
Asociația „My Banat”, care și-a propus să salveze tradițiile și obiceiurile rurale, a cumpărat o casă construită din lemn și cu lipitură de pământ la Nemeșești, un sătuc care aparține de comuna Margina, cu o veche bisericuță de lemn și în care mai toate casele sunt din pământ. Comuna, aflată aproape de marginea răsăriteană a județului, este deja vestită pentru oferta turistică diversă pe care o oferă.
Pentru a iniția și în Banat o rută turistică a caselor de pământ, asociația a organizat recent o demonstrație despre tainele folosirii pământului pe un perete deteriorat al casei. Aceasta a fost făcută de arhitecții Alina Negru, Alessandro Serra și meșterul local Ion Scorobete, ajutați de vizitatori curioși să încerce ineditul experiment. Alina Negru a ținut să precizeze că în timp ce în Sardinia se folosește o singură tehnică, cea a caselor din văiugă, în Banat a descoperit nu mai puțin de cinci tehnici, de la cărămizile de pământ până la diferite feluri de lipitură. Mostrele de argilă și nisip aduse au arătat că pământul nu e la fel peste tot și pregătirea lui se face în diverse combinații, în funcție de tehnica folosită – pentru cărămizi, nearse, paiantă sau tencuială.
De regulă, pământul argilos și nisipos se amestecă bine cu apă și cu paie tocate, și se aplică pe structura de lemn curățată de lipitura veche, iar după ce se usucă, se tencuiește cu un amestec potrivit în așa fel încât să aibă aderență, să nu crape și să reziste cât mai multă vreme. Pe vremuri, îndeletnicirea lipitului caselor și a văruirii acestora aparținea femeilor, așa cum a descoperit Alina Negru în cercetările de teren făcute în Banat, dar această practică era generalizată în toate regiunile țării.
Ospăț pentru toți vizitatorii
Gazda, Delia Barbu, împreună cu producătorii locali și ghidul de turism Damaris Sivu din Margina, ajutată de studenții străini veniți să facă voluntariat prin intermediul programului „Unita”, au fost amfitrioni desăvârșiți și au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate făcute după rețete din Banat și Bihor, pentru numeroșii vizitatori care le-au trecut pragul, curioși să redescopere felul în care se construiau casele de altădată, semn că intenția asociației de a lansa o nouă ofertă turistică, un traseu al caselor de pământ, se va bucura de succes.
Alina Negru a precizat pentru Pressalert.ro că a început să promoveze valoarea pământului și la Timișoara, unde a amenajat o grădină urbană în spatele Universității de Vest și Grădinescu Greenfeel.
Foto: Constantin Duma
