Ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este prăznuită pe 29 august, și este o zi de post, atât pentru a cinsti viața cumpătată a Sfântului Proroc, Înaintemergătorul Mântuitorului, cât și pentru a înlătura orice asemănare cu fapta lui Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare, cel care omorâse nou-născuții din Betleem, este o zi de meditație și de îndreptare a greșelilor.
Irod Antipa îl întemnițase pe Ioan Botezătorul deoarece acesta îl mustrase pentru că își alungase prima soție pentru a se căsători cu soția fratelui său, Irodiada, lucru nepermis de legea iudaică. La un ospăț în care a întrecut măsura, a cerut ca Salomeea, fiica Irodiadei, să danseze pentru el, iar aceasta, sfătuită de mama sa, i-a cerut în schimb capul lui Ioan Botezătorul, pe care l-a primit pe o tipsie.
Născut în familia preotului Zaharia cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus, după unii la Ain-Kerem, la periferia Ierusalimului, unde astăzi se află o biserică, Ioan Botezătorul s-a retras la un moment dat în pustiu, unde a dus o viață aspră, până când a primit porunca să înceapă să predice, pentru a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos și pentru a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
După ce a fost batjocorit de Irodiada, capul său a fost îngropat separat de trup și, potrivit tradiției bisericii, a fost pierdut de mai multe ori, dar de fiecare dată a fost regăsit. Îngropat la Ierusalim, capul a fost descoperit de un monah care a sălășuit chiar în acel loc și a fost apoi din nou ascuns în pământ, până în vremea împăraților Constantin și Elena. Împăratul Iulian Apostatul, care i-a progonit pe creștini, a poruncit ca rămășițele lui Ioan Botezătorul să fie arse, fiind salvat doar capul, un braț și un deget.
Ulterior, o parte a relicvelor au ajuns la Ierusalim, apoi la Alexandria, unde Sfântul Ieronim a fost martorul unor minuni, iar astăzi mai multe lăcașuri creștine susțin că au în păstrare relicve ale Sfântului Ioan Botezătorul.
