Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare creștină după începutul noului an bisericesc, ziua de 8 septembrie fiind cea în care se prăznuiește nașterea Fecioarei Maria, cea care l-a născut pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, pentru a birui moartea și a dărui oamenilor viața veșnică în împărăția cerurilor. Cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Maria Mică, sărbătoarea este una din cele nouă zile de pomenire a Maicii Domnului.
Dumnezeu a ascultat rugăciunile fierbinți ale lui Ioachim și Ana, îndurerați că n-au avut copii în tinerețe, și i-a binecuvântat la bătrânețe cu copilul dorit. Arhanghelul Gavriil a fost cel care le-a vestit venirea pe lume a Fecioarei Maria: „Ano, Ano, vei zămisli și vei naşte pe fiica cea prea binecuvântată şi se va chema numele ei Maria, iar acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și va fi un vas ales de Dumnezeu”. Potrivit tradiției, când a împlinit trei ani, Maria a fost dusă la templu, unde a stat până a împlinit 15 ani, fiind încă de la zămislire hărăzită de părinți lui Dumnezeu. Ea a avut o misiune unică în istoria mântuirii, fiind socotită în rândul sfinților încă de la naștere, care este celebrată pentru a-i cinsti viața curată.
Când a primit vestea aducerii pe lume a lui Iisus Christos, Maria era logodită cu Iosif din Nazaret și a dat trup Fiului lui Dumnezeu rămânând fecioară și fiind preamărită ca „mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii pentru că fără stricăciune a născut pe Dumnezeu Cuvântul”.
Cu toate că nașterea Fecioarei Maria a fost un eveniment deosebit, el nu este consemnat de Evanghelii, ci doar în scrierile apocrife care au fost preluate de tradiția bisericii, cea mai veche mențiune datând de la începutul secolului al VI-lea, după răspândirea cultului marial. Prima celebrare liturgică a Nașterii Fecioarei Maria a avut loc la Ierusalim, la sfințirea unei vechi biserici din secolul al V-lea, unde se crede că a fost casa părinților Fecioarei Maria, iar spre sfârșitul secolului al VII-lea a început să fie sărbătorită și la Roma, unde a fost adusă de călugări orientali.
Pe 9 septembrie, biserica ortodoxă prăznuiește Sfinții și drepții părinți Dumnezeiești Ioachim și Ana, cărora Dumnezeu le-a dat fiică mai sfântă decât toți sfinții și decât heruvimii mai cinstită.
Hramul „Nașterea Maicii Domnului” este sărbătorit de zeci de biserici ortodoxe din zona de vest a țării, Basilica Maria Radna și biserica din Ciclova Montană sunt locuri de pelerinaj, biserica romano-catolică din Iosefin sărbătorește hramul bisericii iar de la ora 19,30, mezzosoprana Aura Twarowska, acompaniată de Alexandra Guțu la violoncel și de Silviana Cîrdu la orgă, vor susține un concert de muzică sacră în domul Sf. Gheorghe din Piața Unirii, programul fiind alcătuit din piese muzicale aparținând compozitorilor J.S. Bach, G. Enescu, Fr. Schubert, Ș. Nichifor, G. Verdi și P.Tosti, cu intrare liberă. Locuitorii din Satchinez, unde a trăit o importantă comunitate germană, păstrează vechile tradiții și sărbătoresc hramul bisericii romano-catolice, organizând o petrecere șvăbească, cu o paradă a portului popular și un program artistic susținut de fanfara Banater Musicanten și de Banater Tanzgruppen.
Și biserica romano-catolică din Dognecea, construită în urmă cu 283 de ani, își serbează hramul.
