Universitatea Politehnica din Timișoara încearcă marea cu degetul în cea mai profitabilă afacere a viitorului. Masterat inedit, introdus recent (video)

Universitatea Politehnică alimentează cu angajați multinaționalele care și-au deschis filiale în Timișoara și împrejurimi, însă, dacă numărul studenților este în creștere, apar treptat probleme cu numărul profesorilor.

„Nevoia cea mai mare de oameni, și aici nu glumesc, e la catedră. Resursa umană din Politehnică, datorită ofertelor foarte generoase din mediul privat, a scăzut cam rău. Avem 60% ocupare cu titulari a posturilor din universitate. Restul, o parte, merge spre oameni din industrie, ceea ce nu e rău, problema e că sunt taskuri administrative pe care nu le pot face cei de acolo și rămâne tot pe ceilalți. Am bucuria să constat că în ultimii ani am început să reușim să recrutăm tot mai mulți tineri spre doctorat, suntem în creștere cu doctoratul, și oameni care să vină în școală. E adevărat că poate au văzut și atumite schimbări ale universității și atunci devine mai atractivă. Salariile nu mai sunt așa mici, iar acum în ultima perioadă chiar am avut anul ăsta, asta a fost o surpriză plăcută, am discutat cu colegii de la calclatoare, avem foarte mulți doctoranți și număr mare de oameni la master pentru că industria mai începe să mai găfâie puțin. Mă refer aici și la zona de servicii. Preocupările Politehnicii sunt să alimenteze industriile existente, numai că noi suntem o zonă cu o industrie automotivă foarte puternică, ceea ce e bine și rău în același timp. Dacă industria automotivă funcționează foarte bine, e regulă, dar ce facem când nu funcționează? În vest deja au început să apară probleme. Sunt niște probleme în Germania care probabil vor începe și la noi”, este de părere Florin Drăgan, rectorul UPT.

Pentru a „diversifica” oferta, universitatea a introdus recent și un masterat peste un alt domeniu de succes în ultimii ani: jocurile video.

„Noi în Politehnică am venit, de exemplu, anul trecut cu un master pe zona de gaming. Pe partea de industrie creativă. Pe noi ne interesează, aici eu cumva am activat zona privată și atunci am avantajul că sunt foarte conectat, pe noi ne interesează să atragem companii. Există la București, bineînțeles, există la Craiova companie de jocuri, vreau să atragem și Timișoara. În momentul în care eu arăt că pot să produc anual 20 – 30 de absolvenți pe zona respectivă… Pentru că pe industrie creativă e altceva, te poți dezvolta foarte ușor și noi mai avem o problemă și pe antreprenoriat. Antreprenoriat pe zona de automotive e mai greu de făcut, dar pe zona de industrie creativă te dezvolți mult mai ușor. Și aici avem colaborări cu antreprenori destul de concursuri, absolvenți de Politehnică, dar nu numai, cu care vrem să facem niște programe de cursuri și programe de antreprenoriat mult mai aplicate, nu doar teoretice. Adică nu doar să repetăm niște cunoștințe că, mă rog, am studiat, am citit o carte. Nu, trebuie să vină de la oameni care au reușit, dar care au avut și niște rateuri, că ei știu foarte bine unde au rătat. Și atunci alimentăm zona de industrie cu oameni, și aici ținem contact foarte bine cu comitetul director al Politehnicii, e format din lideri din regiune, e vorba de Continental, Nokia, companiile mari, ei știu foarte bine”, a spus Florin Drăgan.

Rectorul Universității Politehnica Timișoara a vorbit în cadrul emisiunii PRESSALERT LIVE, și despre preocupările legate de tehnologia viitorului. Una dintre cele mai importante preocupări pentru cercetătorii din întreaga lume sunt acum superconductorii, materiale cu o proprietate cu adevărat remarcabilă: își pierd complet rezistența electrică atunci când sunt răcite sub o anumită temperatură critică. Aceasta înseamnă că un curent electric poate circula printr-un superconductor fără a pierde energie sub formă de căldură, spre deosebire de conductoarele obișnuite (cum ar fi cuprul sau aluminiul).

Descoperirea și îmbunătățirea unor astfel de materiale poate însemna, pe lângă avans tehnologic semnificativ, și o afacere extrem de profitabilă, astfel că industria superconductorilor este un domeniu în plină expansiune, cu potențialul de a transforma numeroase sectoare ale economiei și societății.

„Avem, de exemplu, un proiect pe zona de semiconductori.

Asta e foarte interesant, fiind probleme în Taiwan, toată lumea, și America, și Europa, România începe și ea să investească. Puțin mai lent, adică, eu aș fi vrut să meargă mai repede. Suntem în discuții de un an de zile. Dar, suntem într-o fază în care ne apropiem și, până la finalul anului sper să rezolvăm o finanțare puternică, astfel încât să dezvoltăm și zona aceasta. Și vreau să aducem specialiști din străinătate aici. E un proiect la nivel național, nu e doar Politehnica din Timișoara, e vorba de Politehnica din București, sunt implicate universitățile tehnice, dar împreună cu companii. E vorba de investiții în laboratoare dedicate cercetării, care împreună cu companiile, deci aplicat, nu facem cercetare fundamentală, ceea ce, mă rog, e obișnuit în România. Facem cercetare aplicată împreună cu companiile. Asta ne interesează ca și ele să se dezvolte. Sunt implicate trei companii din România mari, una din Timișoara. Ca să vă dau un exemplu, proiectul implică 75 de persoane din Politehnică. Noi nu avem atâția la o facultate de electronică, acolo unde e nevoie, deci mai atragem și din afară. Deja avem pe ceva din străinătate, din Italia, un doctorand, sau post-doctorat care vine. Suntem în contact cu companiile. Eu sunt interesat și le-am transmis asta și am și încercat. Noi am încercat și la nivel național, dar n-am reușit, până la urmă, să scoatem anumite limitări în colaborarea cu industria. Pentru că se cere să ai titlul de doctor, mă rog… Pentru că eu vreau să mai atrag oameni din industrie care au experiență mare și care poate la 50-55 de ani vor să meargă înspre o zonă, mai de cercetare, de colaborare, adică să vină în universitate. Sunt care, mă rog, zona de multe naționale, câteodată te uzează mai mult și vrei să vii să… Sau unii pur și simplu mi-au și zis, dom’le, eu financiar sunt ok, vreau să dau înapoi. Adică nu stă în acei bani, dar vrea să dea înapoi spre comunitate experiența lui și atunci eu vreau ca oamenii să vină”, a explicat Florin Drăgan.

Și investițiile în inteligența artificială sunt foarte importante pentru viitor, după părerea rectorului UPT.

„Aici sunt mai multe aspecte. Viitorul, dacă reușim să reglementăm, eu zic că e unul foarte bun, dacă reușim să reglementăm, dar dacă ne poziționăm într-o, mă rog, într-o variantă în care o respingem, inteligența artificială, atunci vom evolua puțin mai încet. Din punctul meu de vedere, va apărea o problemă legată de energie. Inteligența artificială este o mare consumatoare de energie. Toate acele calcule, motoare de căutare… Problema asta s-ar putea să limiteze la un moment dat evoluția în zona inteligenței artificiale, din punctul meu de vedere. Acum, ce se întâmplă? Statele care au finanțat destul de mult pe zona de inteligență artificială, și aici e vorba de statele puternice și mari, vor evolua mai repede. Va fi iarăși o discrepanță, de aia România trebuie neapărat, și Europa chiar, nu numai România, să investească mai mult în partea de inovare, în partea de inteligență artificială, de tehnologii noi. Față de America, avem un decalaj care nu scade. Și rămânem în urmă, Europa pare să fie o zonă industrializată, Europa zic acum, nu România, industrializată mai pe stilul clasic. China, nu mai vorbim. Bun, vorbim și de regimuri politice diferite. Dar suntem în urmă. Dacă nu investim în zona de inovație, vom deveni o zonă istorică sau, mă rog, turistică. Mă rog, Europa Occidentală mai mult, și noi, cât de cât. Eu cred că noi românii avem ceva pe zona de tehnologie. Nu-mi place să spun lucruri de genul ăsta, așa, mai puțin, mai naționaliste. Eu cred că suntem puțin «dăruiți» pe zona asta de software, de dezvoltarea de software, de abilități, de tehnologie. Noi avem o problemă de organizare câteodată”, a mai spus Florin Drăgan.