Alfred Simonis anunţă disponibilizări la CJT: „Reforma fiscală şi administrativă va începe de la Timiş”. Ce spune despre spitale, stadion şi proiectele mari de infrastructură dorite (video)

Invitat la PRESSALERT LIVE, Alfred Simonis a vorbit despre primele măsuri pe care le va lua la preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Liderul PSD Timiş, care şi-a încheiat mandatul la şefia Camerei Deputaţilor, susţine că va aplica la nivel judeţean reforma despre care se vorbeşte la nivel naţional şi a explicat de ce e convins că marile proiecte de infrastructură din jurul Timişoarei vor deveni o realitate în următorii ani.

Întrebat despre „alianţa” PSD cu Dominic Fritz din cadrul Primăriei Timişoara, Simonis a răspuns: „Şi am făcut-o bine. Pentru că nu trebuia să blocăm oraşul pentru că nu-mi place mie Fritz sau că timişorenii au hotărât asta apropo de cine sunt eu să contest votul românilor la preşedinţie, cine sunt eu să contest votul a 50% dintre timişoreni care au votat cu domnul Fritz la alegerile locale. Aşa se face calculul şi preşedintele României e ales dintre cei care merg la vot. Şi eu am fost ales dintre cei care merg la vot, cei care nu au mers, să meargă la vot data viitoare. Ce mă interesează pe mine e ca viitorul guvern să continue reformele, să aprofundeze reforme care nu se pot face în an electoral, precum reforma administrativă, atât de importantă. Să înceapă reducerea cheltuielilor la aparatul bugetar. Nu putem vorbi de majorări de taxe cât timp nu avem făcută reforma fiscală şi nu avem o digitalizare, dar şi o economie la ceea ce înseamnă aparatul bugetar. Adică tăieri şi disponibilizări de oameni care taie frunză la câini”.

„Cu siguranţă, cred că reforma fiscală, dacă doriţi, şi administrativă, în România, va începe de la Timiş odată cu preluarea mandatului meu. Voi face o organigramă mai suplă, voi desfiinţa zeci de posturi de conducere şi zeci de posturi care nu-şi au rostul în această organigramă. CJT este unul dintre cei mai mari angajatori ai judeţului Timiş. Cu tot ce înseamnă spre subordine sunt spre 3.000 de oameni. CJT e cea mai mare firmă de pază din judeţ. Nu cred că ăsta e rolul CJT. Oamenii nu rămân fără servici, pentru că se externalizează serviciile respective şi ei se duc la privat. Daţi-mi voie să fac şi eu o evaluare, în primul rând a aparatului propriu, cei 270-300 de oameni sunt în CJT. Sunt prea mulţi în comparaţie cu alte structuri private de tipul acesta. Că nu iau comparaţia de la alte CJ-uri, că nu are nicio relevanţă. Există de exemplu servicii în privat care au unu, doi sau trei oameni şi nu vreau să dau exemplu concret, că nu vreau să se panicheze nimeni iar la Consiliul Judeţean sunt 28 de oameni. Deci vom face o organigramă şi revoluţia recuperării şi reducerii cheltuielilor cu aparatul bugetar va începe în Timiş în mandatul meu… Ca să vă spun foarte clar şi sincer, nu va exista niciun criteriu care să însemne apartenenţa politică. Cei care sunt competenţi pot fi fără culoare politică sau de orice culoare politică şi vor rămâne. Cei care nu performează pot fi de culoare roşie, dacă doriţi, sau social-democraţi, şi vor pleca. Nu vom face niciun fel de excepţie pentru că nicio reformă serioasă nu se poate face dacă începi cu excepţii. Au început să sune tot felul de binevoitori, prieteni: ştiţi că ăla e băiat bun, aia e fată bun. Nu mă interesează! Eu nu fac de dragul de a da pe cineva afară. Că nu e menirea mea şi nu-mi place să fac asta. Dar trebuie să eficientizăm pe de o parte cheltuielile. Putem economisi, am estimat eu, între 20 şi 30 de milioane de lei pe an din reduceri salariale. Dacă doar 10-15% din salarizarea, care înseamnă şi taxe, reducem, avem între 20-25-30 milioane lei. Asta înseamnă un proiect mare, un bazin de înot de exemplu, la standarde olimpice, în fiecare an. Nu din cei patru ai mandatului meu, de acum înainte. Şi puteau însemna un obiectiv de tipul acesta în fiecare an din ultimii 20. Am fi putut avea şi stadioane şi săli de sport şi tot ce e necesar pentru a impulsiona până la urmă activitatea şi nu numai. Uite, proiecte de infrastructură, am inaugurat Maternitatea cu mare fast, care a costat spre 20 de milioane de euro. E foarte bine că s-a făcut, e prima maternitate din România după 90 şi primul spital din Timişoara finalizat. Totuşi sunt 20 de milioane, în patru ani de zile, în trei ani de zile, din economiile astea făceam o altă maternitate. Nu ne bucurăm oare cu prea puţin? Nu ne bucurăm doar la, lucruri care sunt importante, dar ca valoare nu sunt atât de mari, încât să ne aruncăm în aer că: ce minuni am făcut!”, a declarat Alfred Simonis la PRESSALERT LIVE.

„Ce mă interesează pe mine e să facem, pe de o parte, să economisim bani, să avem eficienţă pentru că o decizie, un proiect, nu se implementează uşor dacă ai tot felul de structuri stufoase, care trebuie să-şi dea cu avizul pe ele. Ai legalitate, ai oportunitatea, ai oameni care implementează, atunci hai să ne apucăm de ea. De aia stăm cu anii pentru un proiect. Avem de exemplu Castelul Huniade care e de 15 ani închis. Şi dacă ne apucăm de mâine de el, ceea ce e imposibil, durează patru-cinci ani până va fi finalizat. De 15 ani stă, vă daţi seama ce nebunie şi ce delăsare, decadenţă, ritm lent, a existat în dezvoltarea proiectelor judeţulu Timiş, nu vreau să continui aşa”, a mai spus Simonis.

„Muzeul Revoluţiei, care e la Ministerul Culturii, m-am interesat la început cu doamna Turcan, încerc, s-ar putea să preluăm la CJT dacă se poate acest proiect, care merge greu deşi de pe finanţare europeană. Sunt foarte foarte multe lucruri lăsate de izbelişte de care nu s-a interesat nimeni. Şi foarte multe idei care pot revoluţiona dacă doriţi fiecare domeniu în parte. Al infrastructurii, suntem o zonă aglomerată, avem o centură de exemplu care e nefuncţională din foarte multe puncte de vedere pentru că nu s-a interesat CJT să descarce de pe ea în anumite puncte nişte drumuri. Avem de exemplu Centura de sud, pe care am inaugurat-o acum şi există timişoreni nemulţumiţi că e aglomerată şi e adevărat că e aglomerată, dar sunt două sau trei sensuri giratorii. Două sunt în mijlocul câmpului, legate de nimic, deşi ştim de ani de zile că vor fi acolo. Nici Primăria Moşniţa, ca să lege de sensul giratoriu, fratele meu a depus de câteva zile jurământul. Voi prelua toate drumurile astea la CJT pentru că e foarte important să nu trebuiască să mergem, indiferent că vorbim de Moşniţa Nouă, Urseni, Albina, să trebuiască să ne strângem într-un singur sens giratoriu, cel de la intrare în Moşniţa Nouă, din Buziaşului, ca să urcăm sau să descărcăm de pe centură. Există drumuri care pot conta. Există sensuri giratorii făcute. E unul bulevardul Sudului cu Giroc şi cu Urseni, unde-s doi kilometri până la Urseni şi cred că doi-trei kilometri până la Giroc. Aceste drumuri, dacă exista viziune, ori din partea administraţiei locale, care de multe ori n-au bani să o facă, ori din partea CJT.

Prelua drumurile de la primărie, asfalta, şi-n momentul în care inaugurai centura aveai direct şi sensuri giratorii… nu sunt foarte mulţi bani. Trebuie un pic de minte şi un pic de implicare. Foarte foarte repede, în cel mai scurt timp, dacă apucăm să construim pe bugetul de anul viitor, începem să facem proiectarea şi anul viitor, cel târziu în următorul an. Unui de doi, altui de şapte, îs multe altele”, a mai spus Simonis despre unul dintre obiectivele „uitate” ale oraşului martir.

Anunţuri ambiţioase legate de infrastructură şi mari proiecte

Alfred Simonis a detaliat şi cum vede dezvoltarea logică a infrastructurii din jurul reşedinţei de judeţ.

„Centura Nord, mă bucur că, sper să vină săptămâna viitoare, avizul cu acordul finanţării de la CNAIR, pe ceea ce înseamnă dublarea centurii nord la două benzi pe sens. Ea e foarte lată deja, acolo există şi banda de urgenţă, ar trebui o singură bandă pentru a avea două pe sens, dar şi pasaje peste sensurile giratorii de la aeroport, la Giarmata Vii, chiar Dumbrăviţa, pentru că aceste sensuri giratorii nu-şi au sensul pe centuri. Pentru că sufocă traficul, primim avizul pe el şi începem proiectarea acelui drum. Cu bani europeni finanţat de Guvernul României prin CNAIR, primim avizul pe şi dăm drumul la SF, vedem o parte mare din suprafaţa am identificat, e deja expropriată, de când s-a făcut actuala centură, ar mai fi nevoie de câteva bucăţi pentru a fi expropriate, turnat asfaltul, dar bani mulţi vor fi pe pasajele care trebuie să treacă peste sensurile giratorii, ca să nu ne mai sufocăm… asta e marea problemă, fiecare localitate vrea câte un sens giratoriu cât mai aproape de localitate. Ele sunt poate bune pe termen scurt şi ajută localitatea respectivă, dar pentru trafic e un dezastru. Mai puţin timp ai face dacă ai mai merge 2 kilometri să te întorci în direcţia respectivă ca să nu trebuiască să ai sensuri giratorii din 200 în 200 de metri şi aşa mai departe.

Lucrăm la centura de vest, în perioada următoare se va anunţa câştigătorul şi începem proiectarea şi apoi execuţia. În doi ani de zile. Şi, în felul acesta, dacă dublăm şi nordul la două benzi pe sens, Vestul e deja proiectat şi licitată la două benzi pe sens, rămâne Sudul care e o singură bandă, dar care va fi dublată, e Autostrada Timişoara-Moraviţa. Cei care iau în derâdere ce vă spun eu trebuie să se gândească doar că, am mai păţit asta, tot traficul care vine dinspre estul judeţului şi care n-are cum să ajungă spre exemplu spre Moraviţa, nu mai ajunge să treacă prin Moşniţa sau pe Calea Lugojului, mă rog, până la aeroport, să urce pe centură, se urcă pe autostradă, care e dincolo de centură şi se duc cu descărcări până la Moraviţa, avem două descărcări, la Şag şi la jumătatea drumului, la Voiteni sau nu ştiu exact unde, preia mare parte din trafic şi va funcţiona şi ca a doua centură pe sud. Din păcate asta nu putem să o facem la două benzi, fiind în garanţie încă zece ani, e un proiect mai vechi pe care l-am dorit să-l facem aşa cum e ca să avem în sfârşit o centură după 20 de ani de când tot promit unii. Dar căutăm soluţii alternative, reţele de trafic între localităţi, un fel de centuri paralele pentru a scurta şi numărul celor care urcă pe centură”, a precizat preşedintele ales al CJ Timiş.

Alfred Simonis s-a arătat interesat ca CJT să preia chiar unele proiecte ale Primăriei Timişoara pentru a le finaliza: „Şi sunt multe alte investiţii. În domeniul sanitar, urmează, s-a primit avizul de oportunitate pe apartura Spitalului Ţurcanu, care e un spital care aparţine de Primăria Timişoara. Ţine de Primăria Timişoara, ultima dată când am mers cu Rafila acolo mai erau 1 milion de lei de investit. Eu sunt dispus să discut cu colegii de la CJT să finanţăm noi dacă e nevoie de aceşti bani, pentru că vine aparatura. S-a primit avizul, în perioada următoare se va aloca şi suma: 20 de milioane de euro nu sunt puţini bani pentru aparatură medicală. Dotăm acel spital, chiar dacă e al Primăriei, nu contează, n-a contat niciodată pentru mine cine-i proprietarul ei, atâta timp cât şi copilul meu şi copilul dumneavoastră, dacă are ceva, acolo se duce, orice timişorean, timişean şi nu numai. Nu o să conteze niciodată criteriile astea politice. Corp nou la Spitalul Judeţean, se lucrează la arşi, e aproape gata în sensul de structură, urmează finisajele, s-a făcut Maternitatea, e nevoie de parcare la judeţean, pentru că deja s-au făcut trei, se va face trei corpuri noi de clădire şi fără ele e sufocată, avem probleme cu zona de parcare. O parcare în centru, vizavi de hotel acolo. Şi dacă facem din surse proprii, primele două luni după ce am preluat mandatul, în funcţie de ce surse de finanţare avem, dacă mai trebuie să aşteptăm prea mult o facem din banii CJT şi îi dăm drumul la acea parcare atât de importantă… S-a lucrat la Gara de Nord. Institutul Oncologic şi stadionul, să nu uităm de ele. În licitaţie”.

Alfred Simonis dă asigurări că atât viitorul stadion „Dan Păltinişanu”, cât şi Institutul Oncologic vor fi realizate, deoarece finanţarea e asigurată.

„Banii sunt, nu se putea face licitaţia, câştigătorul va aştepta să se înceapă repede, că altfel intră în trei luni şi va costa mai mult guvernul decât dacă nu face, intră într-o logică, trebuie să facă repede cu construcţia. În ceea ce priveşte Institutul Oncologic sunt bani europeni care trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026. Nici măcar nu sunt banii guvernului n-are cine să se opună, sunt bani europeni, din tranşe deja trase. Nu sunt probleme pe marile investiţii, sunt toate finanţate şi în diverse stadii. Niciun guvern nu-şi permite să facă proceduri de achiziţii şi apoi să nu dea bani pentru că înseamnă că-i dă ăluia bani pentru despăgubiri mai mult ca centura, autostrada sau stadionul. Prin urmare se vor face, ştiu că există o lipsă mare de încredere în acest oraş. Pe bună dreptate, cu privire la marile investiţii. Am fost zilele trecute la muzeul lui Poli Timişoara de pe Dan Păltinişanu, pe El Monumental, şi m-am întâlnit acolo cu foşti jucători, cu suporteri care spuneau: hai dom’le că ne-au tot spus unii şi alţii. E în licitaţie, e gata făcută. «Să vedem», spuneau. E adevărat că trăim într-un oraş în care nu s-a făcut aproape nimic. Şi din fonduri guvernamentale chiar nimic, cu excepţia aeroportului făcut de noi acum şi centura de sud. În rest, promisiuni deşarte şi promisiuni multe. Eu în mare pot înţelege, ăsta va fi şi un mare avantaj pentru mine şi o provocare. Pentru că dacă voi livra ceea ce am promis voi fi poate singurul sau printre puţinii care au făcut”, a concluzionat Alfred Simonis.