Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis la posibilitatea unor discuții bilaterale cu Ucraina, pentru prima dată în ultimii ani, în timp ce presiunea din partea Statelor Unite crește asupra ambelor părți pentru a conveni asupra unui acord rapid de pace, scrie CNN.
Oficialii americani, europeni și ucraineni urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Londra, după ce Washingtonul a avertizat că ar putea renunța la eforturile sale de a pune capăt conflictului dacă nu vor exista semne de progres.
Vorbind cu reporterii, Putin a declarat că ar fi posibil să se discute direct cu Kievul despre oprirea atacurilor împotriva infrastructurii civile.
„Avem o atitudine pozitivă față de o încetare a focului”, a mai spus Putin, referindu-se la decizia Rusiei de a pune în aplicare un armistițiu surpriză de 30 de ore de Paște – pe care ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcare.
„Acesta este motivul pentru care am spus întotdeauna că avem o atitudine pozitivă față de orice inițiativă de pace”, a adăugat Putin. „Sperăm că reprezentanții regimului de la Kiev vor simți la fel”.
Ucraina, care a solicitat prelungirea armistițiului înainte ca acesta să expire duminică, a acuzat în repetate rânduri Rusia că vizează în mod deliberat civilii prin atacuri aeriene și cu drone, iar președintele Volodimir Zelenski a cerut Moscovei să oprească astfel de atacuri.
Putin a recunoscut că recentele lovituri rusești au lovit instalații civile din Ucraina, dar a susținut că acestea au fost folosite în scopuri militare.
„Asta este ceea ce trebuie să analizăm”, a spus el. „Totul este un subiect care trebuie investigat în profunzime. Poate bilateral, ca urmare a dialogului. Nu excludem acest lucru”.
„Deci vom analiza toate acestea și vom lua deciziile adecvate pentru viitor”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat remarcile lui Putin în fața jurnaliștilor, a relatat Reuters citând agenția rusă de știri Interfax.
„Atunci când președintele a spus că este posibil să discutăm problema de a nu lovi ținte civile, inclusiv bilateral, președintele a avut în vedere negocieri și discuții cu partea ucraineană”, a declarat Peskov, citat de agenția de presă.
Ucraina și Rusia nu au mai purtat discuții directe din primele săptămâni ale invaziei Moscovei în 2022.
Vinerea trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că SUA ar putea renunța la eforturile sale de a pune capăt conflictului ucrainean în „câteva zile” dacă nu vor exista semne de progres. Trump a confirmat ulterior sentimentul, dar nu a furnizat un termen.
La 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Putin introduce în lege conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”
Vladimir Putin a introdus luni în legislație conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic” comis în timpul Marelui Război Patriotic, cum numește Moscova al Doilea Război Mondial, decizia președintelui rus venind înainte de parada militară programată pe 9 mai, când se vor împlini 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste, informează agenția spaniolă de presă EFE.
Conform portalului de informații juridice al guvernului rus, legea promulgată de Putin reglementează atât păstrarea memoriei victimelor acelui genocid cât și securitatea și întreținerea mormintelor acestor victime, precum și construirea de monumente și organizarea de ceremonii comemorative.
Actul normativ, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, stabilește de asemenea un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a gropilor comune pentru a aduce victimelor omagiul meritat, notează Agerpres.
Numeroase tribunale regionale ruse au recunoscut în ultimele luni crimele comise de naziști în Uniunea Sovietică drept genocid.
Obiectivul este „de a nu permite trecerea sub tăcere și denaturarea adevăratelor evenimente ale celui de-al Doilea Război Mondial și a rolului istoric al Uniunii Sovietice”, obiectiv care de asemenea servește la „apărarea intereselor naționale ale Federației Ruse”, scrie într-o motivare judiciară.
Lavrov acuză UE că „revigorează ideologia europeană a nazismului”
Într-o declarație acordată duminică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a descris drept „de neînțeles că Uniunea Europeană dorește în mod deschis să revigoreze ideologia europeană a nazismului”, referindu-se la ajutorul militar oferit de statele europene Ucrainei în războiul cu Rusia.
De asemenea, oficiali ruși de rang înalt au acuzat autoritățile germane că emulează nazismul prin furnizarea de arme Ucrainei.
Potrivit statisticilor oficiale, peste 26 de milioane de cetățeni sovietici au murit în Marele Război Patriotic, dintre care peste opt milioane au fost soldați.
Lista „agenților străini”, extinsă
Președintele Putin a promulgat de asemenea amendamente legislative care înăspresc măsurile contra persoanelor considerate „agenți străini”.
Astfel, de acum înainte, pe lângă ONG-uri și alte persoane și entități sprijinite din străinătate, vor fi considerate agenți străini de asemenea persoanele care „contribuie la aplicarea deciziilor organizațiilor internaționale la care Rusia nu participă” sau care „ajută entități statale străine să desfășoare activități îndreptate împotriva securității” Rusiei.
Pe această listă vor fi incluse de asemenea persoanele care „implică cetățeni, inclusiv minori, în culegerea de informații despre activități tehnico-militare ce ar putea fi folosite pentru a aduce prejuducii” Rusiei.
Este de asemenea prevăzută posibilitatea de inițiere a unor proceduri judiciare în lipsă împotriva „agenților străini” care au fugit din țară și au comis „acțiuni ilegale împotriva Rusiei din străinătate”, noua legislație enunțând inclusiv o listă cu 20 de infracțiuni pentru care agenții străini puteau fi judecați în lipsă.
