Asociația culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” atrage atenția asupra unor probleme cronice cu care se confruntă orașul de multă vreme, de lipsă de viziune și administrație reală, în timp ce primarul este preocupat de construirea propriei imagini, însoțită de „promisiuni vagi sau proiecte în consultare publică perpetuă”.
Un exemplu dat de asociație este clădirea de pe strada Ion Ghica nr. 18, o casă cu valoare arhitecturală care ar putea figura în patrimoniul arhitectural local, dar a cărei fațadă este degradată iar intervențiile făcute sunt necorespunzătoare. De altfel, după cele constatate de membrii asociației, „zona din jur exprimă haos urbanistic și dezinteres pentru spațiul public. În loc de intervenții clare și coerente, vedem o administrație care mimează grija pentru patrimoniu, dar ocolește cu grijă orice decizie fermă sau acțiune reală. De la cadastrul neactualizat din 1954, până la un Plan Urbanistic General iluzoriu, administrația USR preferă să livreze comunicate elegante, în locul unor intervenții sistemice și asumate. Nici până azi, Timișoara nu știe cât teren are în intravilan și cât în extravilan. Proiectele majore de urbanism sunt amânate la infinit, în timp ce clădirile monument istoric se prăbușesc, la propriu și la figurat, în uitare”. În opinia lor, actualul plan urbanistic nu reflectă realitatea din teren, căci la elaborarea fiecărui plan urbanistic zonal apar situații absurde și anomalii care nu se explică decât prin lipsa unei evidențe clare și corecte asupra patrimoniului funciar, astfel încât terenurile fără proprietar care apar devin atrăgătoare pentru diverse grupuri de interese, orașul pierzând controlul asupra dezvoltării sale.
Totodată, cetățenii sunt afectați de întârzierile în obținerea autorizațiilor sau de conflictele de proprietate.
Asociația consideră absolut necesară și urgentă demararea unei campanii de măsurători cadastrale pentru ca noul PUG să aibă un fundament solid și cere administrației municipale să-și asume responsabilitatea pentru neajunsurile cu care se confruntă orașul și să nu mai dea prioritate promovării unor festivaluri și imaginii unei „Timișoare europene”, să înceapă reconstrucția temeliilor orașului, de la cadastrul de bază, până la o regenerare urbană coerentă, nu selectivă, și să nu mai mimeze progresul păstrând aparențele, evitând confruntarea reală cu disfuncționalitățile orașului.
