Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, a prezentat astăzi rezultatele Barometrului Calității Vieții 2024. Studiul arată o creștere record a nivelului de încredere în direcția în care se îndreaptă orașul: 71% dintre timișoreni cred că Timișoara merge într-o direcție bună, cea mai mare proporție înregistrată din 2016 încoace. Totodată, 86% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de calitatea vieții în oraș.
„Suntem mândri că acest proiect a devenit o tradiție anuală și un instrument de referință pentru monitorizarea calității vieții în orașul nostru. Universitatea noastră nu este doar un spațiu academic, ci o veritabilă agoră pentru dezbateri și soluții concrete. Parteneriatul cu Primăria Timișoara este unul solid, care aduce beneficii reale comunității. Este esențial să cuantificăm munca noastră nu doar în cifre și performanțe, ci în impactul social pe care îl avem asupra vieții oamenilor. Calitatea vieții fiecărui timișorean este un indicator al succesului nostru comun”, a subliniat Marilen Pirtea, rectorul UVT.
Barometrul relevă că tinerii și femeile sunt cei mai optimiști, în timp ce vârstnicii și persoanele cu venituri mici manifestă un grad mai redus de încredere. Femeile sunt mai optimiste decât bărbații: 80% dintre femei consideră că orașul merge în direcția bună, comparativ cu 74% dintre bărbați. În schimb, în ceea ce privește România, optimismul scade semnificativ, doar 31,4% dintre timișoreni fiind de părere că țara merge în direcția corectă.
„Barometrul Calității Vieții este un proiect pe care îl desfășurăm din 2016, cu scopul clar de a înțelege mai bine realitățile cotidiene ale timișorenilor. Folosim o metodologie europeană, aplicată și în alte orașe mari din Europa, care ne permite să comparăm și să urmărim evoluția în timp a percepțiilor legate de viața în oraș. În acest an, constatăm o creștere semnificativă a optimismului: 71% dintre timișoreni sunt de părere că orașul se îndreaptă într-o direcție bună, față de edițiile anterioare. Aceasta este o veste foarte bună pentru comunitate, deoarece optimismul reprezintă un indicator esențial al sănătății sociale și al capacității unei comunități de a se dezvolta armonios. Observăm, însă, că optimismul este mai puternic în rândul tinerilor și femeilor, în timp ce vârstnicii și persoanele cu venituri mai mici manifestă un nivel mai scăzut de încredere. Această diferență ne indică că este nevoie de politici mai incluzive, care să vizeze echitatea socială și să reducă decalajele între grupuri sociale”, a transmis Marius Matichescu, decan a Facultății de Sociologie și Psihologie și coordonator a Barometrului.
Timișorenii sunt, în special, mulțumiți de relațiile cu familia (93%) și de nivelul propriu de educație (87%). Satisfacția față de situația financiară personală este mai scăzută, doar 60% declarându-se mulțumiți, iar sănătatea devine o preocupare majoră: un sfert dintre locuitori consideră că este domeniul în care autoritățile trebuie să intervină urgent.
La capitolul infrastructură, accesul la magazine și supermarketuri primește cele mai bune note (91%), urmat de iluminatul public (87%) și spațiile pietonale și publice (84%). În schimb, traficul auto rămâne principala nemulțumire, 69% dintre respondenți fiind nemulțumiți, alături de transportul feroviar (42%) și starea drumurilor (41%).
Aproape jumătate dintre timișoreni (49,4%) folosesc frecvent transportul public, procent stabil de trei ani, ceea ce indică o influență pozitivă a înnoirii flotei de autobuze și tramvaie. Deși sunt apreciate proximitatea stațiilor și confortul mijloacelor, punctualitatea și frecvența rămân probleme semnalate.
Curățenia orașului continuă să fie o problemă importantă, cu 59% dintre timișoreni mulțumiți, dar încă insuficient pentru autorități. În 2025, Primăria a înființat o companie municipală de salubrizare, menită să îmbunătățească calitatea serviciilor din acest domeniu, renunțând la firmele private.
Lipsa locurilor de parcare în cartiere rămâne cea mai sesizată problemă locală, deși gradul de satisfacție în acest sens a crescut ușor, de la 38% la 41%, datorită demolării garajelor și creării unor noi spații de parcare.
„Rezultatele Barometrului ne oferă atât motive de bucurie, cât și de reflecție. Este o confirmare că direcția în care mergem este corectă, dar și un semnal că trebuie să accelerăm reformele în domenii esențiale. Curățenia orașului și traficul rămân priorități majore. De aceea, am luat decizia strategică de a înființa o companie municipală de salubrizare, pentru a ne asigura că serviciile sunt eficiente și orientate către nevoile cetățenilor. În domeniul mobilității, continuăm investițiile în modernizarea flotei de transport public și lucrăm la creșterea frecvenței și punctualității mijloacelor de transport, pentru a încuraja un număr cât mai mare de timișoreni să renunțe la mașina personală”, a declarat Paula Romocean, viceprimarul Municipiului Timișoara.
Sănătatea – noua prioritate a timișorenilor
O noutate a ediției 2024 este faptul că sănătatea a devenit principalul domeniu pe care timișorenii l-ar aborda cu prioritate dacă ar fi în locul primarului.
Studiul conține, astfel, o secțiune extinsă dedicată sistemului medical și obiceiurilor de sănătate ale locuitorilor, analizând calitatea actului medical, dotările spitalelor și frecvența vizitelor la medic.
Analiza cartierelor: variații semnificative în percepții
Barometrul surprinde și disimetria calității vieții între cartierele orașului. Zona de nord a orașului, cu un sector economic în plină dezvoltare, este percepută ca fiind cea mai bună pentru găsirea unui loc de muncă. În schimb, cartierele periferice și unele centrale, cu populație mai îmbătrânită sau condiții economice mai dificile, au scoruri mai scăzute.
Siguranța în cartiere este, în general, apreciată, cu excepția zonei Freidorf, unde problema criminalității este mai sensibilă. De asemenea, serviciile educaționale și facilitățile sociale sunt evaluate pozitiv în majoritatea zonelor, cu excepția diferențelor evidente între centru și periferie în privința accesului la creșe și grădinițe.
„Rezultatele ne oferă o perspectivă nu doar asupra satisfacției generale, ci și asupra diferențelor între cartiere. De exemplu, cartierele cu o populație mai tânără și mai dinamică, precum zona nord, se bucură de o percepție pozitivă mai ridicată privind accesul la locuri de muncă și siguranța. În schimb, în cartierele periferice sau cele cu o populație îmbătrânită, cum sunt Fabric, Dacia sau Freidorf, nivelul de satisfacție este mai scăzut.
În ceea ce privește infrastructura urbană, timișorenii sunt mulțumiți de accesul la magazine, iluminatul public și spațiile pietonale, dar semnalează probleme majore legate de trafic și parcări. Aproape 70% dintre respondenți sunt nemulțumiți de traficul auto, iar parcările continuă să fie o problemă, deși se observă o ușoară îmbunătățire a satisfacției, ca urmare a demolarilor de garaje și creării de noi locuri.
În plus, un domeniu care a crescut în importanță și a devenit prioritar pentru timișoreni este sănătatea. O treime dintre cei chestionați consideră că intervențiile în sistemul medical sunt urgente, iar chestionarul de anul acesta a inclus o secțiune specială dedicată acestei teme, pentru a înțelege mai bine nevoile și nemulțumirile locuitorilor”, a adăugat Alexandru Drăgan, prodecan la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie.
