Premierul Ilie Bolojan a anunțat al doilea pachet de măsuri de austeritate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului, între acestea fiind reforma societăților unde statul este acționar majoritar.

Ilie Bolojan anunță că un pachet important ține de reforma societăților comerciale, în care acționar majoritar este statul.

„Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielele acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român se le poate investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare acestor active”, spune premierul.

Acesta anunță ce își propune Guvernul: „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori”, spune premierul.

Acesta afirmă că, în prezent, indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici, la fel, în așa fel încât nu există.

Premierul anunță va fi modificată legislația, propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizatorului la valori rezonabile.

„Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. E, știți, un aspect vechi a formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a mai spus Bolojan.

Acesta a făcut o comparație între companiile din domeniul unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semimonopolist, și situația în care ar exista o singură televiziune. Într-o astfel de companie de stat, „doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit”, pentru că, „imaginați-vă că ar fi o singură televiziune în România, vă puteți imagina că ar avea profit, dacă ar fi un singur loc unde se cumpără publicitatea”.

Premierul mai spune că, de asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutiv.

„Deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare. Să alergi ca să poți îndeplini indicatorii. (…) Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații”, mai spue Bolojan.

Reacția după primele măsuri: „Am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România”

„Am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România, pe care au avut-o piețele, prin modul în care au reacționat”, declară vineri premierul Ilie Bolojan despre reacția piețelor la primul pachet fiscal-bugetar.

„Am prezentat în Parlament pachetul fiscal-bugetar. Este primul pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar, cea de a crește veniturile prin măsurile care au fost propuse și a doua direcție, să plafonăm cheltuielile și să le scadem. Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor”, explică Bolojan.

El adaugă că a constatat că, „pe de-o parte, avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția comisarului pe probleme economice”.

„De asemenea, a doua zi, am lansat o emisiune de fonduri, practic pentru a ne împrumuta, și am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România, pe care au avut-o piețele, prin modul în care au reacționat, în sensul în care toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, ca să vă faceți o imagine, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat, pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet”, mai spune Bolojan.

Potrivit premierului, „agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar în mod evident îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune în perioada următoare și de evitarea revenirii la măsuri populiste”.

Bolojan despre CFR: Statul român subvenționează cu miliarde aceste companii

Băncile de stat au randamente la jumătate față de competitorii din piață, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de vineri de la Palatul Victoria. CFR este și el mare consumator de subvenții de stat.

„Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performat, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație, la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Nu mă apuc să vă dau nume de bănci, dar dacă faceți o verificare veți vedea acest lucru. Toate băncile statului, ca să ne fim bineînțeles”, spune Bolojan.

CFR este un alt exemplu oferit de premier pentru ineficiență și cu costuri de funcționare foarte mari din partea statului.

„Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții, sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprie”.

Ilie Bolojan a continuat seria exemplelor cu modul în care funcționează căile ferate în Europa.

„În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30% și 60%. În Marea Britanie toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România, companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție, de abia suntem pe zero. E simplu așa, să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului să-ți mai dea un miliard. 1,4 miliarde subvenție suplimentară pentru că ai rămas fără buget. Așa poți să fii performat. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua”, a mai spus Bolojan.

Noi modificări în legislația fiscală: „Trebuie să ne creștem gradul de încasare”

Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri direcțiile viitorului pachet de măsuri fiscale în vederea deficitului bugetar, punând accent pe creșterea încasării veniturilor prin combaterea muncii la negru, digitalizarea ANAF și modificări legislative.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful Executivului, Ilie Bolojan a subliniat că o metodă de reducere a deficitului bugetar este creșterea încasărilor la stat „Așa cum pe bună dreptate ați observat și dumneavoastră și cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja. aici, o direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare”.

De asemenea, Bolojan a subliniat dificultățile acestui demers „Nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile”.

Acesta a subliniat nevoia de înăsprirea a controalelor privind munca clandestină „pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase și să știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale”.

Despre ANAF, prim-ministrul a declarat că este nevoie de terminarea digitalizării instituției „E o poveste fără sfârșit”. Acesta a mai criticat reticența instituției față de acest demers, dar și lipsa de eficiență a acestuia „Nu există nici un entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă”.

În domeniul insolvenței și cesiunii de creanțe, premierul a avertizat că actuala legislație permite abuzuri, cum ar fi transferul creanțelor către firme fantomă, ceea ce face imposibilă recuperarea datoriilor.

Bolojan a mai adăugat „Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel, ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului”.

Bolojan a mai propus și limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere din ANAF „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țara”.

În final, premierul a propus și un sistem de recompensare „Sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aș da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane, deci 25%. Dacă e premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic, așa cum se vede”.

Sistemul de sănătate consumă resurse fără eficiență

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea risipei din sistemul de sănătate, avertizând că ponderea cheltuielilor din bugetul național alocate acestui domeniu a crescut alarmant, fără o îmbunătățire reală a serviciilor pentru pacienți.

„Este nevoie de o reformă profundă în sănătate.

Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, a spus Bolojan, în prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Premierul a subliniat că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025. „Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei. Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.

Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile. „Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. În aceste condiții, ce mai rămâne pentru pacienți?”, a întrebat retoric premierul.

Șeful Executivului a acuzat și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor, prin completarea foilor de observație cu diagnostice suplimentare, doar pentru a crește sumele decontate de CNAS. „Nu pentru că ești mai performant, ci pentru că știi cum să scrii mai bine”, a spus Bolojan.

În privința tratamentelor, premierul a atras atenția asupra ponderii disproporționate a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, deși acestea din urmă tratează în mod eficient peste 90% din afecțiuni. „Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative au o pondere semnificativ mai mare. Aceasta nu este o regulă, ci ar trebui să fie o excepție. Dacă nu inversăm această balanță, vom continua să cheltuim excesiv fără impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.

Printre alte exemplele de ineficiență, premierul a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de managerii spitalelor; limitări artificiale ale sporurilor salariale, „legal optimizate” prin contribuții locale; supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.

„Ministerul Sănătății, CNAS și direcțiile de sănătate publică trebuie să înceteze să mai fie spectatori sau complici și să devină regulatori reali. Altfel, nu vom mai putea susține acest sistem”, a concluzionat Bolojan.

Acesta a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.

Bolojan: „Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari”

Premierul Ilie Bolojan spune că pentru promovarea unor legi importante este nevoie de o susținere puternică. Eventuala reducerea la 300 a numărului de parlamentari trebuie acceptată de întreaga coaliție de guvernare, spune premierul.

Întrebat dacă ar fi de acord cu punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari, Bolojan a spus că el susține o astfel de inițiativă.

„Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă? Vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună-înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România”, a declarat Ilie Bolojan.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare a magistraților. Pensie egală cu salariul nu există”

Premierul Ilie Bolojan spune că este necesară creșterea vârstei de pensionare a magistraților, care în prezent ies la pensie la 48 de ani. De asemenea, premierul spune că e necesară și o regândire a sumei pe care aceștia o primesc ca pensie, 85% din salariul brut, ceea ce nu se mai întâmplă în lume.

Premierul a anunțat vineri că unul din jaloanele pe care România trebuie să-l atingă este legat de pensionarea magistraților.

„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus – n-am ajuns încă – dar o să caut să-i duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan.

Premierul a spus că „nu mai poate continua” sistemul în acest fel, cu pensionări la 48 de ani în justiție.

„De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat de facultatea înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona. Nu știu, 30 – 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România. În afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții, dar grave, nu faptul că ai o cameră de la vederi sau un calculator în față, pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile”, a spus Bolojan.

Acesta a afirmat că oricine se uită la statistică, în intervalul între 55 și 65 de ani cel puțin jumătate din această categorie de populație pe care o are România nu lucrează.

„Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare, și poți întoarce ceva pentru țara asta. Deci, perioada după care te poți poți pensiona, vârsta standard de pensionare”, spune premieurl.

În ceea ce privește nivelul pensiei, Bolojan a spus că și aucu există o prevedere interesantă: „Pensia este 80% din salariul brut. Rețineți: brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva. Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net, și nu mai trebuie să pui „dar nu mai mult, din ultimul salariu”, că nu mai e cazul. Și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită”; a mai spus Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a precizat că acestea vor fi elementele de bază, după care se va discuta, în perioada următoare, în așa fel încât să se ajungă la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să se poată veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, „pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recăștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre”.

Deficitul bugetar nu va putea coborî la 7% în 2025

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România nu va putea atinge în acest an ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, estimând un nivel realist în jur de 8%, în ciuda tuturor măsurilor luate de Guvern.

„Sunt realist în privința deficitului bugetar din acest an și, poate, și pentru anul viitor. Facem tot ce este posibil pentru ca angajamentele pe care le-am luat și planurile de reducere a deficitului, de revenire pe o traiectorie asumată anul trecut de România, să fie puse în aplicare în 2025 și 2026”, a spus Bolojan.

Premierul a precizat că nivelul de 7% nu este realizabil în condițiile actuale. „Nu vom putea fi nicidecum la 7% în acest an. Nu există altă soluție realistă acum. Facem tot posibilul și toate măsurile astfel încât să ne situăm în jur de 8%, dar nu vreau să vin cu cifre care astăzi nu au o bază solidă”, a explicat el.

Pentru anul viitor, șeful Guvernului a subliniat că România trebuie să se apropie cât mai mult de ținta de deficit convenită anterior cu Comisia Europeană: „În 2026, trebuie să ne apropiem semnificativ de obiectivul asumat anul trecut. Este esențial pentru credibilitatea și stabilitatea financiară a României”.

Declarațiile premierului vin în contextul în care Guvernul a anunțat un al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Noul calcul privind impozitarea imobilelor ar trebui să fie gata până în septembrie

Impozitele pe proprietate se vor modifica, în funcție de mai mulți indicatori, între care suprafață și localizare. Noua variantă de calcul ar trebui să fie gata până în luna septembrie a acestui an, astfel ca unitățile administrativ teritoriale să poată pune în aplicare de la 1 ianuarie 2026.

Întrebat despre modul în care se va calcula, de la începutul anului viitor, impozitul pe proprietate, ținând cont de faptul că platforma de la Ministerul Finanțelor încă nu este gata, premierul Ilie Bolojan a spus, vineri, că acest calcul va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale, în așa fel încât să reflecte cât mai cu acuratețe valoarea proprietății.

„Această valoare a proprietății, în mod evident, este dată de suprafața acesteia și de suprafața acesteia și de localizarea într-o anumită zonă a unei localități, de rangul localității, dacă este într-o reședință de județ, este într-o comună la 80 de kilometri, toți acești indicatori vor fi analizați și, funcție de ghidul notarilor sau de evaluările pe care le vor face primăriile pentru stabilirea valorii proprietăților, vor fi stabilite mecanismele de impozitare, procente din valoarea care se calculează, în așa fel încât acestea să reflecte valoarea de piață. Asta ar presupune, spre exemplu, că pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ, în acea reședință de județ puțin mai mare decât a unui orășel mai mic și, bineînțeles, acolo puțin mai mare decât dintr-o comună. Trebuie să reflecte această valoare de piață”, a explicat Bolojan.

Premierul a mai spus că asta va fi calculată în perioada următoare și va fi un pachet care Guvernul și l-a asumat că îl vom pune în practică și îl va anunța până la data de 1 septembrie, în așa fel încât primăriile, autoritățile locale care vor gestiona acest impozit care va fi venit la bugetul local, să îl poată pregăti, să-și poată face calculele, evaluările, analizile și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor.