Cele trei mandate deținute de fostul primar pesedist Teodor Pavel la Recaș s-au remarcat printr-un lung șir de abuzuri și ilegalități, care i-au pricinuit acestuia câteva momente de disconfort, dar în ciuda numeroaselor dosare penale și a proceselor pierdute, s-a bucurat mereu de o „imunitate” suspectă.
Cu toate că trebuia demis pentru incompatibilitate încă de la sfârșitul anului 2022, prin diferite subterfugii a reușit să se mențină în funcție până la alegerile de anul trecut, fiind probabil un caz unic de inexplicabilă toleranță de care s-a bucurat un primar nu numai din partea partidului ci și a altor instituții ale statului. Fostul primar care a nesocotit toate dispozițiile de remediere a ilegalităților, este acum înlocuit în funcție chiar de fiul său.
Un comportament discreționar în fruntea primăriei
În 2015, Teodor Pavel a fost arestat într-un dosar de corupție împreună cu șefii de atunci ai poliției județene asupra cărora făcuse presiuni cerându-le să-l sancționeze pe un agent de poliție din Recaș care controla mașinile unor apropiați ai săi. Condamnat la peste trei ani de închisoare de Curtea de Apel Timișoara, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție după șapte ani de la săvârșirea faptei. Un alt dosar penal a fost deschis în 2017, după ce, printr-o complicată rețea, achiziționase în 2014 două mașini de colectare și transport a deșeurilor. Și această afacere, demnă de un scenariu de film, s-a soldat cu achitarea primarului. Teodor Pavel a făcut numeroase plăți fără documente justificative, a angajat lucrări fără licitație, a vândut bunuri din domeniul public și privat al primăriei fără să respecte legislația în vigoare, a dat afară abuziv angajați ai primăriei care au semnalat ilegalitățile făcute pentru interesele sale personale și au fost repuși în funcție în baza unor hotărâri judecătorești. Pentru procesele pierdute de primar s-au plătit sume considerabile din bugetul primăriei reprezentând cheltuieli de judecată, plata avocaților sau salarii compensatorii, în sumă de aproximativ 2.772.785 lei, achitată de primărie în perioada 2018-2024.
Deși au avut loc mai multe audituri în perioada anilor 2019-2024, aceste prejudicii nu fuseseră menționate în raporturile întocmite și nu au fost recuperate de la cei care au împovărat în mod iresponsabil bugetul, fără a fi trași la răspundere. Tot în șirul celor mai scandaloase abuzuri se înscrie și conflictul de interese stabilit de Agenția Națională de Integritate, după ce, în 2018, închiriase ilegal un teren pentru firma soției pentru o sumă derizorie. Teodor Pavel a pierdut toate procesele și după ultima sentință a Î.C.C.J. din noiembrie 2022, ar fi trebuit ca mandatul său să înceteze, el fiind decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, pe o perioadă de trei ani. Cu toate acestea, s-a bucurat în continuare de protecția sistemului, căci prefectul Mihai Ritivoiu, care inițial a afirmat că îl va demite după ce va primi raportul A.N.I., i-a aplicat o sancțiune mult mai blândă, invocând o prevedere discutabilă din Codul Administrativ. Primarul s-a ales doar cu o penalizare de 10% din indemnizația de primar, pe o perioadă de șase luni.
Primarul din umbră al „dinastiei” Pavel
Deși legea nu îi mai permitea să candideze pentru un nou mandat de primar sau pentru funcția de consilier local, Teodor Pavel a dat dovadă în continuare de un tupeu uluitor, depunându-și anul trecut candidatura pentru un nou mandat, dar aceasta a fost respinsă de instanțele de judecată. Teodor Pavel a reușit în schimb să impună candidatura fiului său, Aurel-Adrian Pavel, care a fost ales primar anul trecut, în timp ce Teodor Pavel continuă să conducă primăria din umbră, din postura de consilier al viceprimarului. Mâna dreaptă a lui Pavel, Constantin Carcea, viceprimar din 2017, care fusese găsit la rândul lui în conflict de interese și destituit de prefect în urma proceselor pierdute, a fost imediat angajat consilier al fostului primar Toader Pavel iar acum este consilierul celui de-al doilea primar din familie, în disprețul unei minime decențe.
Măsurile stabilite de Camera de Conturi, ignorate de ani de zile
Controalele efectuate de Camera de Conturi Timiș la primăria Recaș de-a lungul celor trei mandate au evidențiat o serie de nereguli și au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate. Primarul le-a contestat în instanță, a pierdut procesele dar la verificările ulterioare s-a constatat că nu a ținut cont de măsurile dispuse pentru înlăturarea abaterilor constatate iar ilegalitățile care au prejudiciat bugetul orașului au continuat.
Ultimul audit pentru exercițiile financiare din 2022 și 2023, care a urmărit modul de gestionare a fondurilor publice provenite din bugetul propriu, au evidențiat noi încălcări ale legii care au adus prejudicii orașului, specificându-se că 20 de măsuri recomandate în urma controalelor anterioare nu s-au pus în aplicare, ilegalitățile imputate fiind regăsite și în 2023.
Numai în anul 2023, primăria Recaș a plătit din bugetul public despăgubiri de 376.816 lei reprezentând drepturi salariale și cheltuieli de judecată, fără a fi imputate celor care sunt responsabili de acest prejudiciu, deoarece, deși în organigrama primăriei este prevăzut un post pentru realizarea auditului intern, din 2012 acesta nu a mai fost scos la concurs și a rămas neocupat.
Tot din bugetul local s-au plătit, doar în anul 2023, amenzi în valoare de 45.000 lei aplicate de Garda Națională de Mediu pentru nerespectarea regimului deșeurilor, dar nu s-a luat nici o măsură pentru stabilirea persoanelor responsabile și imputarea sumelor achitate.
Vânzări ilegale, TVA înregistrat la bugetul local, creanțe neîncasate
Nu s-a făcut inventarierea anuală a patrimoniului public și privat, o „neglijență” perpetuată de-a lungul anilor, fiind constatate mai multe ilegalități în cazul vânzării unor terenuri. S-au vândut terenuri din domeniul privat al primăriei neînregistrate în contabilitate în valoare de 826.063 lei, în timp ce alte terenuri vândute sau atribuite direct, continuă să figureze nejustificat în evidența financiar-contabilă. Totodată s-au vândut terenuri private la un preț mai mic decât valoarea de inventar a acestora, fără să existe un regulament aprobat cu privire la procedura de vânzare, inclusiv cu privire la stabilirea prețului minim. Din cele 24 de vânzări de terenuri în 2023, 17 terenuri nu au fost înregistrate în evidența contabilă și nu aveau valoare de inventar iar patru terenuri au fost vândute la un preț subevaluat, prejudiciind patrimoniul primăriei cu 78.188 lei. Totodată, s-a constatat inexistența unui Plan Urbanistic General (P.U.G.) ceea ce, în condițiile unor vânzări semnificative de terenuri, poate duce la o dezvoltare haotică a orașului. TVA-ul încasat pentru tranzacțiile imobiliare – respectiv suma de 236.791,50 lei – nu a fost virată la bugetul de stat, el fiind înregistrat în bugetul primăriei ca venit propriu. Nici registrul agricol nu a fost ținut la zi, existând neconcordanțe cu datele din evidența fiscală. Nu s-a făcut executare silită și n-au fost acționați în instanță cei care aveau contracte de concesiune sau închiriere pentru care nu s-a plătit redevența, valoarea creanțelor neîncasate se ridica în 2023 la suma de 18.677.427 lei, o sumă semnificativă în condițiile în care valoarea debitelor a fost de 6.746.597 lei.
Prejudiciu de zeci de milioane, fără sesizarea Parchetului
În 2022 s-a cumpărat piatră în valoare de 80.317 lei și în 2023 de 50.171 lei pentru pietruirea drumurilor fără proceduri pentru lucrări, astfel încât din documente nu reiese ce cantitate de piatră s-a folosit, pe ce străzi și pe ce suprafață, căci acea piatră nu s-a regăsit în fapt, fiind evidențiată doar scriptic. Tot în raportul Camerei de Conturi s-a constatat că obiective de investiții recepționate au fost menținute nejustificat ca active în curs de execuție, cheltuielile operaționale și capitalurile proprii fiind subevaluate cu suma de 9.683.279,23 lei. La grădinița din Izvin s-au făcut lucrări fără proiect tehnic și autorizație de construire și s-au decontat cantități nereale de material la lucrările de reparații și amenajarea de parcări efectuate pe o porțiune dintre străzile Rozelor și Pieței, prejudiciind bugetul local cu 14.749,27 lei, la care trebuiau adăugate majorările de întârziere.
Camera de Conturi a stabilit ca termen de ducere la îndeplinire a măsurilor recomandate sfârșitul lunii aprilie a acestui an, ignorarea lor, conform legii, constituind infracțiune, iar acum Camera de Conturi verifică remedierea unor deficiențe mai vechi. Cu toate acestea, Parchetul nu a fost sesizat, deși în cazul altor primării – unele chiar în Timiș – cu prejudicii mult mai mici, de câteva zeci sau sute de mii de lei, au fost sesizate organele de cercetare penală. Prejudiciul estimat în anii în care Teodor Pavel a fost primar se ridică la aproximativ 33.000.000 de lei (6.600.000 euro) din care nu a fost recuperat nimic.
