„Monitorul Cultural”, publicație lunară de informație culturală, editată de Centrul Cultural Județean Arad care apare neîntrerupt de 19 ani, oferă în numărul dedicat lunii septembrie, informații despre programul unor instituții de cultură arădene, alături de rubrici interesante despre tradiții, etnografie, istorie și teologie. Editorialul propune o temă incitantă, „IA – adversar sau partener cultural?”, date despre sărbătorile toamnei, o prezentare a satelor din țimutul Hălmagiului în perioada interbelică sau Aradul în timpul invaziei mongole din 1241.
Muzeul Banatului Montan Reșița a editat un nou catalog al colecției de carte poștală – o călătorie prin poveștile și imaginile care dau viață patrimoniului cultural din Reșița. Catalogul adună laolaltă imagini ce surprind trecutul și frumusețile sale, prezentate într-o formă elegantă, tipărită cu grijă pentru detalii. Colecția de carte poștală se dorește a fi mai mult decât un simplu catalog, invitând la o apropiere a privitorului de istoria regiunii.
Un artefact descoperit pe șantierul arheologic de la Ardeu, un fragment de foarfecă de dimensiuni asemănătoare cu piese similare zona meditaraneană, este expus la Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva. Foarfeca de la Ardeu, din care s-a păstrat un fragment, a fost obținută prin forjare dintr-o bară îndoită cu capetele lățite sub forma unor lame triunghiulare ascuțite la interior și s-a aflat printre artefactele unui atelier de fierărie. Potrivit numeroaselor analogii și descrierilor din literatura de specialitate, a fost, probabil, un obiect de toaletă al unui membru al familiei, căci în antichitate, precum și în perioadele care au urmat, foarfeca erau folosită atât la tunsul oamenilor, cât şi al oilor, dar și în ateliere de fierărie, așa cum arată locul descoperirii. Ca simbolistică, foarfeca reprezintă principiul masculin, activ, creativ, și se consideră că a avut un aport semnificativ la umanizare, contribuind la crearea hainelor și tăierea părului. Uneori e legată de identitatea războinicului, așa cum reiese din cercetarea complexelor funerare, unde, alături de briciuri și pensete, foarfeca se număra printre obiectele de înfrumusețare, anumite coafuri fiind indicii asupra apartenenței la o anumită clasă socială. Utilizarea lor pentru înfrumusețare e susținută și de asocierea cu alte obiecte descoperite în lumea dacică, precum oglinda.
Exponatul ales de Muzeul Național al Banatului pentru luna septembrie este un vas cu decor antropomorfic descoperit în situl de la Chișoda-Livezi, care aparține culturii Vinča și are o vechime de aproximativ 6.500 de ani.
Săpăturile arheologice întreprinse în străvechea așezare au scos la iveală artefacte de mare valoare, de natură să completeze informațiile despre viața, meșteșugurile și credințele din epoca neolitică. Vasul expus în această lună a fost conservat într-o locuință incendiată, interiorul acestuia, de formă discoidală, fiind decorat cu o figură antropomorfă extrem de stilizată, într-o poziție frecvent întâlnită pe obiectele aparținând acestei culturi, care a fost interpretată ca un gest ritualic de venerare sau celebrare.
