Un buget estimat la aproximativ 17.000 de euro pe lună, timp de un an, adică 1.000.000 de lei/an pentru fiecare școală, poate transforma infrastructura sportivă deja existentă într-un motor al sănătății comunitare.
Ideea a fost prezentată de Horea Băcanu, expert în comunicare corporativă și politică, ca parte a unui plan de reformă a rolului școlii în comunitate, cu accent pe sănătatea copiilor.
Programul „Școli Deschise la Sport” propune ca sălile și terenurile de sport ale școlilor să fie deschise zilnic, după orele de curs, pentru copii, părinți și seniori – fără taxe pentru copiii din cartier.
Prin angajarea de antrenori și promotori, achiziția de echipamente și organizarea de activități de motivare, școlile care dețin deja o sală de sport și/sau un teren își pot deschide porțile comunității. Copiii se pot înscrie în echipe și pot participa la antrenamente exact ca într-un club privat, dar fără costuri pentru familii.
Consiliile locale din orașele municipii de județ pot aloca anual 1.000.000 de lei pentru una sau mai multe școli eligibile. Fondurile ar acoperi administrarea bazelor sportive, plata antrenorilor, mentenanța și siguranța, cu program extins între 16:00 și 22:00 și sistem de rezervări digitale.
Inițiativa vizează:
- Creșterea cu 25% a activității fizice la nivel local;
- Scăderea cu 10% a sedentarismului în rândul tinerilor, în primele 24 de luni;
- Reducerea presiunii pe sistemul de sănătate prin prevenirea obezității și a bolilor asociate sedentarismului.
Propunerea are la bază Legea Educației, Legea Sportului, Codul Administrativ și Codul Fiscal, care ar putea fi completate pentru a transforma programul într-un proiect național strategic, asemănător programelor Ministerului Sănătății, dar axat pe prevenție și formarea unor generații mai sănătoase.
Accesul sigur la sport crește încrederea în comunitate, reduce stresul și îmbunătățește somnul, motivația și disciplina.
Prezența antrenorilor și a regulilor clare formează rutine sănătoase, iar interacțiunile pozitive întăresc coeziunea socială. În plus, terenurile școlilor devin centre comunitare active, reducând izolarea, absenteismul școlar și comportamentele de risc.
Discuțiile despre redeschiderea curților școlilor nu sunt noi.
2021: Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, saluta votul Senatului pentru inițiativa legislativă a USRPLUS care redă curțile școlilor comunității.
„Ani de zile, singurele terenuri de sport amenajate în cartiere, cele ale școlilor, au stat cu lacătul pe ele după cursuri”, declara atunci edilul.
2021: Consilierul municipal Roxana Iliescu (Pro România) critica faptul că, după un an de școală online, terenurile școlilor rămâneau închise, deși în alte orașe – precum București sau Bacău – acestea fuseseră deschise elevilor.
2023: Primăria Timișoara a lansat un program pilot cu 12 școli, prin care curțile au fost deschise elevilor pe baza carnetului de elev, gratuit, cu regulament de acces și supraveghere.
Operaționalizarea programului „Școli Deschise la Sport” în minimum 70% din școlile urbane și rurale eligibile în 24 de luni, cu buget de 1.000.000 lei/an/școală, pentru administrare, mentenanță, antrenori și siguranță, cu acces controlat pentru public.
Propunerea a fost prezentată pe platforma „Ghica”, un instrument de lucru asistat de inteligența artificială, unde cetățenii pot contribui la idei pentru politici publice.
„Infrastructura există, trebuie doar deschisă și administrată corect. Parteneriat public-comunitate, cu reguli clare și responsabilitate locală – acesta este pasul simplu și eficient pentru o Românie mai sănătoasă”, subliniază Horea Băcanu în argumentele sale pentru implementarea programului.
