Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din cadrul Academiei Române – filiala Timișoara găzduiește în 14 noiembrie cea de-a doua ediție a conferinței internaționale „Memorie istorică, memorie literară: provocări și perspective”. Deschiderea lucrărilor va avea loc în aula filialei academiei, începând cu ora 9:00, cu un cuvânt de salut al președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, al acad. Andrei Dubină, președintele filialei timișorene a academiei și a prorectorilor Sorin Mușuroi de la UPT și Valy Geta Ceia de la UVT.
După două conferințe în plen, „Adverbul în graiurile bănăţene” susținută de prof. univ. dr. Adrian Chircu-Buftea și „Citindu-l pe Durs Grünbein in Banat, sau ce însemna a fi german în Banat în preajma și în timpul celui de al Doilea Război Mondial” prezentată de prof. univ. dr. Rudolf Gräf – ambii din Cluj-Napoca, de la ora 11:00 vor începe lucrările pe secțiuni, în cadrul cărora multe comunicări abordează probleme de arheologie, istorie sau literaturădin vestul țării.
În cadrul secțiunii de preistorie, moderată de arheologii Mihai Gligor de la universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Victor Cristian Sava de la Complexul Muzeal Arad, vor fi prezentate comunicări despre asediul cetății din epoca bronzului de la Sântana din județul Arad, așezări din mileniul al II-lea î. Ch. În regiunea Mureșului de Jos, descoperiri funerare de la începutul epocii fierului în județul Arad, rețele de transport a sării, un mormânt de inhumație din epca regatului dac de la Unip-Cetățuica și locuirea preistorică și romano-provincială din nord-vestul Timișoarei.
Printre subiectele secțiunii de arheologie și istorie veche se numără cercetări recente în castrul roman de la Mehadia și necropola sarmatică de la Timișoara-Hladik 1 din județul Timiș, iar la secțiunea de arheologie și istorie medievală, centrul metalurgic din a doua jumătate a mileniului I de la Izvin-Luleauca din județul Timiș sau un subiect mult dezbătut despre o prezență slavă timpurie în secolele VI ‒ VII d.
Ch. în regiunea Banatului, așezarea medievală de la Sânandrei, claustrul abației cisterciene de la Igriș, cartarea gurilor râului Mureș de către contele Marsigli, relații familiale în mediul nobiliar al Banatului medieval, domeniul Recaș la cumpăna secolelor XV-XVI, relațiile dintre Alfonso al V-lea de Aragon şi Iancu de Hunedoara sau analiza istoriografică a literaturii de specialitate referitoare la habitatul comitatului medieval Timiș vizează subiecte inedite și deopotrivă importante ale istoriei bănățene.
Subiecte interesante legate de vestul țării precum comerț și fărădelege în Banatul secolului al XVIII-lea, Nikola & Fehér – o filă din istoria comercială a Reșiței interbelice, situația refugiaților cehi din Jimbolia în anul 1939, Aurel Cosma jr.- o istorie documentară (1945-1960), aspecte din activitatea organizaţiei Timiş-Torontal a Frontului Plugarilor în anul 1946, reflectată în documentele de arhivă, mărturii din Arhiva C.N.S.A.S. privind rezistența anticomunistă din Banatul de nord-est sau Consiliul oamenilor muncii de naționalitate sârbă și problemele minorității sârbe din județul Timiș (1968-1972) vor fi prezentate, pe lângă alte subiecte din istoria României, în carul secțiunii de istorie modernă și contemporană.
Printre temele secțiunii de lingvistică se numără comunicarea De la recuperarea de manuscrise olografe la editarea de volume întru întregirea operei lui Eugen Dorcescu, și multe probleme de actualitate precum Memoria lingvistică a consumatorului de azi: de la DOOM2 la DOOM3, Rădăcini lingvistice, istorice și culturale comune pentru multilingvism și o identitate europeană, O analiză sociolingvistică a limbajului rețelelor sociale, folcloristul cărășean Simeon Mangiuca – contribuții lingvistice sau Memoria unei arhive necatalogate: George Giuglea la Timișoara. Comunicări inedite și de mare actualitate vor fi prezentate și în secțiunea de literatură, printre care „O lectură în cheie contemporană a prozei lui Ioan Popovici Bănățeanul”, „Banatul montan, un puzzle literar”, iar la secțiunea de literatură comparată se va vorbi despre „Memoria istorică în operele literare ale Hertei Müller”, „Herta Müller și Banatul” sau „Polifonii discursive in istoriografia literară minoritară germană din Banat”.
