„Fă-mă Doamne, subțire și înaltă” este expoziția care oferă publicului reinterpretarea în manieră contemporană a colecției de folclor transilvănean culeasă de Béla Bartók acum mai bine de 100 de ani, căci așa cum spunea chiar compozitorul în 1921, „este posibil ca generațiile viitoare să descopere și să încorporeze în arta lor muzicală proprietăți ale muzicii țărănești care nouă ne-au scăpat cu totul”.
Compozitorul maghiar Béla Bartók a iubit muzica țărănească din Transilvania și, între 1909 și 1917, cu mult înainte ca disciplina etnomuzicologiei să aibă un nume, a înregistrat pe cilindri de ceară Edison peste 3.500 de cântece populare care reprezintă și astăzi cea mai mare colecție transilvăneană realizată de o singură persoană.
El a numit finalizarea cercetării sale asupra muzicii populare transilvănene „scopul vieții mele”, lucrând la ea până în ultimele luni de viață, la New York.
Expoziția, găzduită de Jazz Updates şi It – a space for it, pe strada Bolintineanu (clădirea Elba), va fi deschisă în 7 noiembrie, la ora 18:00 și pune în lumină legătura dintre muzica țărănească și jazz, temele fiind experimentate de numeroși muzicieni în ultimii ani. Cântecele arhaice, vechile melodii țărănești, au dezvăluit un cod secret, colindele, horele și doinele au renăscut în forme noi, amestecându-se cu tradiții folclorice din întreaga lume în noua interpretare a muzicii de jazz. Chiar după o sută de ani, la mult timp după ce țăranii au cântat pentru Bartók într-un fonograf Edison, această cultură, cu frumusețea și misterul ei, răzbate în improvizațiile contemporane.
„Expoziția de față își propune să pună în lumină lecția profundă ce rezidă în cercetările folclorice ale lui Béla Bartók și puterea transformatoare a acestor cântece arhaice” spun organizatorii.
