Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, a prezentat astăzi, 29 ianuarie, rezultatele Barometrului Calității Vieții 2025, ajuns la a zecea ediție. Cercetarea s-a desfășurat în premieră în perioada iunie-noiembrie 2025 și a acoperit toate cele 36 de cartiere ale orașului.
Rezultatele au fost prezentate de Marius Matichescu, decan al Facultății de Sociologie și Psihologie și coordonator al Barometrului, și Alexandru Drăgan, prodecan la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie.
Potrivit datelor, 74,2% dintre respondenți consideră că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 20% consideră că orașul merge într-o direcție greșită. Optimismul este mai ridicat în rândul femeilor și al tinerilor, comparativ cu bărbații și persoanele mai în vârstă.
Viceprimarul Paula Romocean a subliniat că Barometrul oferă o analiză științifică a calității vieții și că datele sunt folosite pentru fundamentarea politicilor publice și a investițiilor.
„Este foarte important să avem acest instrument prin care putem măsura modul în care timișorenii trăiesc orașul și percep schimbările. Datele ne arată cum percep oamenii investițiile și cum înțeleg direcția în care merge orașul”, a declarat viceprimarul.
Studiul arată o creștere constantă a tuturor indicatorilor calității vieții, chiar dacă majorările procentuale sunt modeste (2-3%). Transportul public a înregistrat o creștere semnificativă: dacă în 2021 doar aproximativ 30% dintre timișoreni îl foloseau, acum peste 50% utilizează serviciile de transport în comun, datorită investițiilor în infrastructură, atragerii de șoferi și îmbunătățirii serviciilor. Traficul rămâne însă o problemă.
Curățenia a înregistrat, de asemenea, progrese: în 2021, mai puțin de 30% dintre locuitori se declarau mulțumiți, iar în prezent satisfacția a ajuns la 66%, după reorganizarea serviciilor și înființarea unei noi companii municipale.
Primăria se situează pe locul 3 în ceea ce privește percepția calității serviciilor publice, după instituțiile private și armata, ceea ce reflectă atât recunoaștere, cât și responsabilitate.
Studiul evidențiază o percepție pozitivă generală asupra infrastructurii, spațiilor publice și iluminatului, dar persistă probleme în trafic, transport feroviar, piste pentru biciclete și accesul la locuințe la prețuri accesibile. Impactul fondurilor europene este perceput pozitiv, cu variații între cartiere, dar cu un trend general favorabil.
