Astăzi, 16 ianuarie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a avut loc o întâlnire între prof. univ. dr. Dorel Săndesc, managerul spitalului, și prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.
În cadrul vizitei, prof. univ. dr. Cătălina Poiană s-a întâlnit cu șefii de secție și a discutat despre activitatea curentă, prevenirea burnout-ului în rândul medicilor și limitarea medicinei defensive. Programul a inclus o vizită la Unitatea de Primiri Urgențe, unde au fost analizate măsuri pentru degrevarea activității UPU de cazurile non-urgente, precum și întâlniri cu medicii rezidenți din Clinica de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. De asemenea, au fost vizitate șantierele noilor infrastructuri ale spitalului.
În cadrul unei conferințe, președinta Colegiului Medicilor a explicat diferența dintre ancheta disciplinară, malpraxis și ancheta penală. Potrivit acesteia, Colegiul Medicilor nu realizează anchete de malpraxis, ci anchete disciplinare, declanșate în urma reclamațiilor și gestionate de colegiile teritoriale. Acestea pot solicita documente medicale, pot verifica respectarea protocoalelor și pot audia medicii, însă nu au atribuții penale. Dosarele sunt înaintate comisiilor de disciplină teritoriale, iar în caz de contestare, sunt analizate la nivel național. Cazurile de malpraxis sunt investigate de comisiile de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, iar unele situații pot intra și în sfera penală.
Protecția medicilor și agresivitatea pacienților
Referitor la agresivitatea față de personalul medical, prof. univ. dr. Cătălina Poiană a susținut necesitatea introducerii infracțiunii de „ultraj” și pentru agresiunile împotriva personalului medical, subliniind nevoia de protecție legală sporită. Totodată, a accentuat importanța îmbunătățirii comunicării între cadrele medicale, pacienți și aparținători.
În ceea ce privește medicina defensivă, prof. univ. dr. Dorel Săndesc a arătat că acest fenomen există și poate afecta atât medicii, cât și pacienții, precum și progresul medical. El a susținut necesitatea unei legi a malpraxisului aliniate standardelor europene, care să permită soluționarea cazurilor prin sisteme de asigurări, despăgubiri și mediere, reducând apelul la instanțele penale.
Președinta Colegiului Medicilor a mai declarat că actuala lege a malpraxisului nu este eficientă pentru pacienți, medici sau sistemul de sănătate și că sunt analizate modele din alte țări pentru elaborarea unor propuneri legislative adaptate realităților din România.
Un alt subiect abordat a fost deficitul de medici de familie, în special în mediul rural. La nivelul județului Timiș, există 36 de localități care au nevoie de încă un medic de familie, 33 de localități cu doar puncte de lucru și 6 localități fără niciun medic de familie. Situația este mai gravă în alte zone ale țării, pe fondul îmbătrânirii corpului profesional. Printre soluțiile propuse se numără creșterea numărului de locuri la rezidențiat, modernizarea curriculei și implicarea autorităților locale în sprijinirea tinerilor medici.
Comunicarea, cheia soluționării sesizărilor
Reprezentantul Colegiului Medicilor în Consiliul Național, prof. univ. dr. Bogdan Timar, a completat că majoritatea sesizărilor primite nu vizează malpraxisul, ci probleme de comunicare între medici, pacienți și aparținători.
„Este prematur să ofer un număr exact, suntem abia la începutul anului, dar foarte multe cazuri au fost discutate pe larg. Cauza deficiențelor de comunicare nu este întotdeauna clară, uneori este legată și de agresivitatea pacienților. În cazul copiilor, emoția aparținătorilor poate crea situații tensionate. Medicul are un caz în cabinet și nu poate răspunde imediat la toate solicitările, dar cele mai multe nemulțumiri ar putea fi soluționate prin comunicare eficientă”, a explicat el.
Aproximativ 80-90% dintre sesizările primite ar putea fi rezolvate prin mediere și transmiterea concisă a informațiilor către aparținători. Este importantă o comuniacare eficiente la mai multe niveluri: direct între medic și pacient, între profesioniști și la nivel instituțional.
