Cazul Dominic Fritz este discutat în aceste zile aproape exclusiv în cheie juridică: ce a decis Curtea de Apel Timișoara, ce urmează la Înalta Curte, ce sancțiuni sunt posibile și dacă ele pot duce sau nu la pierderea funcției de primar. În acest cadru strict legal, poziția edilului este clară: contestă raportul ANI, se declară nevinovat și susține că interpretarea agenției este abuzivă și motivată politic. După pronunțarea deciziei instanței de fond, Fritz a declarat public: „Dacă voi pierde la Înalta Curte, sancțiunea este diminuarea indemnizației cu 10% pentru maximum șase luni, dar nu plec nicăieri”.
Analiza juridică: lege versus declarații publice
Avocatul Alexandru Mătușoiu a comentat această afirmație, subliniind diferența dintre declarația politică a primarului și cadrul legal real. În timp ce Fritz citează corect Art. 227 alin. (5) din Codul Administrativ, care prevede reducerea indemnizației, legea specială privind integritatea în funcția publică (Legea nr. 176/2010) prevede clar că un conflict de interese confirmat definitiv poate duce la eliberarea din funcție și interdicția de a ocupa aceeași funcție pentru trei ani.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 418/2014, a clarificat că „aceeași funcție” se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de lege, nu doar la cea de primar. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 74/2020, a stabilit fără echivoc că mandatul încetează de drept în cazul unui raport definitiv care constată conflictul de interese. Precedentul recent al primarului Gheorghe Grigore din Găești, care și-a pierdut mandatul în 2025, arată aplicabilitatea concretă a acestor norme.
Dincolo de planul juridic, există și contextul profesional și cultural al lui Dominic Fritz.
Actualul primar nu este un actor apărut din afara sistemului, ci a fost format într-o școală politică occidentală. Între 2012 și 2019, Fritz a lucrat în funcția de consilier al fostului președinte federal al Germaniei, Horst Köhler.
Köhler a rămas în istoria recentă a Germaniei nu printr-un scandal de corupție sau printr-o condamnare, ci prin demisia sa din 2010, survenită după declarații controversate privind legătura dintre misiunile militare externe și protejarea intereselor economice naționale. Reacția publică și politică a fost suficient de puternică încât președintele să considere că poziția sa devenise vulnerabilă din punct de vedere al credibilității. Demisia sa a fost, astfel, un gest simbolic și politic, nu o consecință legală.
Diferențele între Germania și România
Situația lui Dominic Fritz este diferită. Vorbim despre un primar ales cu atribuții executive reale, aflat într-un litigiu administrativ privind un posibil conflict de interese. Cadrul legal și sancțiunile posibile sunt clar definite, iar decizia finală va fi luată de instanță. Declarația „nu plec nicăieri” este, așadar, mai degrabă politică decât juridică, iar legea și jurisprudența operează independent de voința sa.
Corelarea celor două cazuri nu presupune echivalarea lor și nici transferul automat al unui tip de răspuns dintr-un context în altul. Ea relevă însă o diferență de cadru, de presiune publică și de cultură politică.
Dacă în Germania gestul de retragere a venit într-un moment în care funcția însăși era percepută ca afectată, în România, dezbaterile se poartă preponderent în jurul legalității stricte, al procedurilor și al deciziilor instanțelor.
Faptul că Dominic Fritz a lucrat cu un președinte german care a ales să plece din funcție în absența unei constrângeri legale oferă un fundal relevant pentru a înțelege tensiunea dintre două modele de exercitare a funcției publice: unul în care simbolul și percepția publică primează și altul în care verdictul instanței este singurul reper acceptat.
Până la decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, procesul continuă și prezumția de nevinovăție rămâne valabilă. Totuși, faptele, legea și jurisprudența nu depind de declarațiile publice și nici de dorințele primarului: ele definesc limitele funcției și consecințele legale ale unui conflict de interese confirmat definitiv.
