Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a susținut o conferință de presă, în care a menționat că instituția pe care o conduce a transmis o nouă propunere de colaborare către Primăria Municipiului Timișoara, în contextul schimbului recent de replici dintre CJ Timiș și administrația locală condusă de primarul Dominic Fritz.
Discuțiile tensionate dintre cele două instituții au pornit de la patru obiective din oraș – Baza Uszoda, Ștrandul Termal, Ceasul Floral și Grădina de Vară – pentru care consiliul județean și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini reabilitarea. Aceste propuneri au generat ulterior un schimb de declarații publice între cele două administrații.
„Vă spun în premieră că am făcut o nouă propunere de colaborare către Primăria Municipiului Timișoara. Am scris ieri. N-am văzut detaliile în spațiul public, sperând că vom primi un răspuns favorabil și poate comunicăm împreună. Pentru că mai important decât schimbul de replici, decât ping-pong-ul pe care îl facem în ultimele zile, mai important decât astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și vrem să le facem împreună”, a declarat Simonis.
El a precizat că nu va mai insista asupra solicitării inițiale privind cele patru obiective, după ce Primăria Timișoara a refuzat propunerea consiliului județean de a se implica în administrarea sau reabilitarea acestora.
„N-am să insist pentru cele patru obiective pe care le-am cerut în zilele trecute. A fost o solicitare, primăria o putea accepta, a refuzat-o. Sper că primăria se va ocupa în mod deosebit de aceste patru obiective și le va reabilita. Noi n-am făcut decât să ne arătăm disponibilitatea de a sprijini”, a afirmat președintele CJ Timiș.
Reacția CJ Timiș la criticile venite din partea Primăriei
În conferința de presă, Simonis a spus că nu ar fi organizat întâlnirea cu presa doar pentru a continua disputa publică dacă, în opinia sa, nu ar fi apărut „un neadevăr flagrant” în declarațiile reprezentanților primăriei.
Potrivit acestuia, după solicitarea legată de cele patru obiective, reprezentanții administrației locale ar fi încercat să identifice exemple de investiții sau obiective aflate în administrarea Consiliului Județean Timiș care s-ar afla într-o stare de degradare.
„După ce am cerut acele patru obiective de la Primăria Timișoara, au stat colegii de la primărie și s-au tot gândit ce să impute, ce obiective să găsească care țin de Consiliul Județean Timiș și care sunt în degradare, precum Ștrandul Termal, Ceasul Floral sau cinematograful de vară, încât să ne reproșeze și ei”, a spus Simonis.
El a menționat că două dintre exemplele invocate de reprezentanții primăriei au fost curtea interioară a Muzeului de Artă din Piața Unirii și starea unor sedii ale Bibliotecii Județene.
Proiectul de reabilitare a Muzeului de Artă
Referitor la situația Muzeul Național de Artă Timișoara, Simonis a declarat că instituția se află deja într-un proces de pregătire a unui proiect amplu de reabilitare.
Potrivit acestuia, documentația tehnico-economică (DALI) este finalizată, iar proiectul vizează atât curtea interioară, cât și reabilitarea completă a clădirii muzeului. Investiția este estimată la aproximativ 9 milioane de euro.
„Practic, facem reabilitarea întregii clădiri a Muzeului de Artă. Cred că sub jumătate din suprafața actualului muzeu este utilizabilă, restul fiind într-o stare avansată de degradare, cel puțin mansarda, subsolul și alte spații”, a declarat Simonis.
După finalizarea proiectului tehnic, Consiliul Județean Timiș intenționează să depună cererea de finanțare prin ADR Vest. Conform estimărilor prezentate, până la 5 milioane de euro ar putea proveni din fonduri europene, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul CJ Timiș.
În 2024, Filip Petcu, directorul MNArT, a vorbit la PRESSALERT LIVE despre starea muzeului încă de la preluarea mandatului.
„Trebuie să spun că această clădire nici măcar nu era intabulată în momentul în care am preluat-o, faptul pe care l-am descoperit destul de târziu.
(…) După cum spuneam, există mansarda, care nu este deloc utilizată, aripa Pacha, curțile interioare, spații uriașe, care ar putea fi folosite. Nu doresc să exagerez, dar cred că undeva la o treime din muzeu nu este folosit în momentul de față”, a transmis acesta în cadrul emisiunii.
Lucrări la Castelul Huniade
În cadrul conferinței de presă au fost prezentate și informații despre lucrările de restaurare de la Castelul Huniade, clădire istorică aflată în centrul orașului și închisă publicului de peste două decenii.
Simonis a declarat că proiectul a obținut toate avizele necesare din partea Ministerului Culturii și a Direcției de Cultură Timiș, iar lucrările sunt în desfășurare.
Potrivit acestuia, pe șantier au fost realizate lucrări de stabilizare a fundațiilor și montarea schelei pe aproape întreaga suprafață a clădirii, iar în perioada următoare numărul muncitorilor ar putea ajunge la 100-150 zilnic, în funcție de condițiile meteorologice.
În luna noiembrie 2025, președintele Consiliului Județean Timiș a efectuat o vizită pe șantierul muzeului, unde echipele de constructori și arheologi au raportat noi descoperiri. În patru încăperi de la parter au fost identificate tronsoane din zidul de incintă al castelului medieval ridicat în perioada lui Iancu de Hunedoara, precum și fragmente de ziduri datând din secolul al XIV-lea, aparținând reședinței lui Carol Robert de Anjou, primul edificiu construit pe acest amplasament.
Intervenții la Castelul Banloc
Un alt proiect menționat de președintele CJ Timiș este cel care vizează Castelul Banloc, imobil preluat anul trecut de Consiliul Județean Timiș de la Mitropolie.
Simonis a afirmat că instituția pregătește documentația tehnică pentru restaurarea clădirii, iar în această primăvară urmează să fie scoasă la licitație elaborarea studiilor și a proiectului tehnic.
În prezent se desfășoară lucrări de punere în siguranță a castelului, inclusiv refacerea acoperișului, pentru a limita degradarea imobilului.
„Ploua în castel și încercăm să conservăm cât de mult se poate, pentru ca atunci când vom avea efectiv de lucrat în interiorul castelului să mai găsim ceva care nu s-a degradat”, a explicat Simonis.
Stadiul lucrărilor la Biblioteca Județeană
În ceea ce privește Biblioteca Județeană Timiș din Piața Libertății, Simonis a declarat că lucrările de reabilitare sunt în desfășurare și că proiectul are un progres de aproximativ 35%.
Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar autorizația de construire a fost emisă de Primăria Timișoara.
„Suntem în termen și avem toate premisele pentru a trage integral banii europeni. Acest obiectiv despre care se spunea că este în paragină nu este în paragină, se lucrează”, a afirmat el.
Discuția privind sediile bibliotecii
Simonis a abordat și subiectul sediilor Bibliotecii Județene din Timișoara. Potrivit acestuia, instituția are șase sedii în municipiu, dintre care trei sunt închiriate la privați și se află într-o stare bună, iar alte trei, aflate în cartierele Blașcovici, Freidorf și Fabric (Traian), sunt într-o stare avansată de degradare.
„Trei dintre ele sunt închiriate la privați. Două la privați, unul la FIT, cred că la Casa Tinerului, și au un aspect cel puțin rezonabil, chiar într-o stare foarte, foarte bună. Celelalte trei se află într-un stadiu avansat de degradare. Una dintre locații nu este nici branșată la gazele naturale”, a spus acesta.
Președintele CJ Timiș a precizat însă că imobilele aflate într-o stare mai precară aparțin Primăriei Timișoara, consiliul județean folosindu-le în baza unor contracte de închiriere.
„Este adevărat că avem trei sedii într-un stadiu avansat de degradare. Știți cine este proprietarul lor? Primăria Municipiului Timișoara. Noi funcționăm acolo în baza contractelor de închiriere semnate de primarul municipiului Timișoara”, a declarat Simonis.
