Rusia concentrează, într-adevăr, un număr de trupe semnificativ în apropiere de Kupiansk, deşi cifrele oferite de Forbes în urmă cu două zile sunt puţin diferite, a transmis Andrii Kovalenko, şeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate.
Publicaţia Forbes a scris, în urmă cu două zile, că forţele ruseşti plănuiesc capturarea oraşului Kupiansk până în luna martie, când vor avea loc alegerile prezidenţiale în Rusia. 400 de tancuri ruseşti, peste 600 de blindate, sute de obuze şi 40.000 de militari ruşi ar fi concentraţi în acest sector, relatează www.monitorulapararii.ro.
Ruşii ar vrea să ocupe întregul teritoriu din Doneţk şi Lugansk şi o parte din Harkov, până la râul Oskil, mai precis. Capturarea acestor teritorii înainte de alegerile prezidenţiale din martie i-ar oferi preşedintelui Putin o victorie pe care să o prezinte alegătorilor săi ca să arate că aşa-zisa „operaţiune specială” are rezultate.
Anticipând mişcarea ruşilor şi intenţia de a captura Kupiansk, Ucraina a dislocat în apropiere de acest oraş brigăzi mecanizate şi a început să facă tranşee şi buncăre. Kupianskul este apărat de în jur de 10 brigăzi ucrainene (Brigada 3 de Tancuri, la nord, şi Brigada 3 de Tancuri, la sud). Ar fi în jur de 20.000 de militari ucraineni în această zonă şi sute de tancuri, blindate şi obuze. Problema ucrainenilor este, însă, muniţia. Dacă ruşii folosesc în jur de 10.000 de lovituri de artilerie pe zi, ucrainenii folosesc doar 2.000, un număr care a scăzut cu două treimi pe fondul întârzierilor sau lipsei de livrări de muniţie din Occident.
Kovalenko a transmis pe Telegram, relatează yahoonews.com, că este important ca Occidentul să înţeleagă seriozitatea situaţiei, în special cei care iau decizii cu privire la ajutorul pentru Ucraina, făcând referire, cel mai probabil, la membrii Congresului SUA.
Şi Institutul pentru Studiul Războiului scria, pe 20 ianuarie, că ruşii au avansat pe direcţia Kupiansk-Svatove-Kreminna şi au capturat satul Krohmalne, din Harkov.
Acest lucru a fost confirmat şi de Volodimir Fitor, şeful serviciului de relaţii publice al Comandamentului Forţelor Terestre. Potrivit ucrainenilor, retragerea forţelor Ucrainei din acest sat, Krohmalne, nu a fost una care să aibă consecinţe strategice.
Cer rachete de la canadieni
Kirilo Budanov, şeful structurii de Informaţii Militare din Ucraina, a cerut Canadei să transfere Kievului peste 80.000 de rachete CRV7 care ar urma să fie distruse, potrivit www.monitorulapararii.ro, care citează Pravda Ukrainska.
Budanov a transmis că rachetele CRV7 ar putea fi folosite în atacurile ucrainene din elicoptere sau de la sol împotriva tancurilor şi artileriei ruseşti.
Încă nu este clar dacă Ottawa va accepta, însă Budanov a transmis că problema a fost discutată cu canadienii. Cu toate acestea, rachetele CRV7 sunt destul de vechi (produse în anii 1970-1980 şi scoase din serviciu la începutul anilor 2000), iar oficialii canadieni se tem că acestea ar putea fi periculoase pe câmpul de luptă şi chiar şi pentru a fi transportate.
Despre preocupările canadienilor, Budanov a spus că şi ucrainenii „sunt îngrijoraţi” de acest aspect.
Pentru Canada, trimiterea acestor rachete, deşi periculoasă, ar fi mai ieftină decât acordarea unui ajutor militar sub formă de echipamente noi sau chiar decât distrugerea rachetelor.
Un politician canadian chiar a punctat acest lucru: „Este timpul pentru mai puţine vorbe şi mai multă acţiune. În prezent, forţele armate canadiene au un stoc de 83.000 de rachete CVR7 pe care guvernul Trudeau vrea să le scoată din uz. Ucraina a cerut guvernului să-i furnizeze aceste rachete. În loc să pună canadienii să plătească milioane de dolari pentru a scoate din uz rachetele, conservatorii cer guvernului Trudeau să le dea ucrainenilor să le folosească pentru a-şi apăra suveranitatea”, a spus Pierre Poilievre, membru al Partidului Conservator.
Canada a mai promis, anterior, că va trimite Ucrainei sisteme de apărare sol-aer NASAMS în valoare de 406 milioane de dolari, însă acestea încă nu au ajuns în Ucraina. La un an de la această promisiune, Canada susţine că a plătit deja guvernul SUA pentru aceste sisteme, care ar urma să fie transferate ucrainenilor.
Ucrainenii se află într-o situaţie disperată. Cererea către Canada a fost făcută în contextul în care UE nu a reuşit să trimită muniţia promisă Kievului, iar SUA încă are blocat în Congres ajutorul pentru Ucraina şi pentru Israel. Muniţia este esenţială pentru ucraineni pe câmpul de luptă, mai ales că ruşilor le furnizează Coreea de Nord lovituri de artilerie, astfel că folosesc în jur de 10.000 de lovituri pe zi, în timp ce ucrainenii folosesc doar 2.000.
