După mai multe demersuri eșuate, Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că, în urma reluării procedurii de nominalizare inițiate anul trecut, ansamblul monumental de la Târgu Jiu realizat de Constantin Brâncuși a primit din partea Consiliului Internațional al Monumentelor și siturilor (ICOMOS) – organism consultativ al UNESCO, recomandarea de a fi înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO, recunoscând astfel valoarea excepțională a operelor de artă brâncușiene.
„Complexul monumental, construit între anii 1937 și 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al românilor – soldați, polițiști și cetățeni de rând – care au murit apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial, reprezintă un punct de cotitură în istoria sculpturii monumentale și a artei publice. Este creația fundamentală și singura lucrare publică de mare anvergură a sculptorului român Constantin Brâncuși care, în loc să plaseze monumentul în oraș, «a plasat orașul ca element funcțional în centrul monumentului». […] Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu reprezintă o lucrare excepțională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie și instalație urbană ce oferă o experiență comemorativă secvențială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică și marcând o expresie artistică de mare forță și puritate în plan multiplu: artistic, simbolic și spiritual. Combinația dintre conceptul artistic, calitatea excepțională a execuției și realizarea inginerească a Coloanei fără sfârșit, în special, contribuie la desăvârșirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX” se spune în recomandarea ICOMOS, care trebuie să fie validată de decizia oficială a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO și de recomandările acestuia pentru buna gestiune și protecție a ansamblului monumental.
Ansamblul sculptural în aer liber de la Târgu Jiu, un omagiu adus celor căzuți în primul război mondial, s-a materializat în bună parte cu sprijinul președintelui Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, Aretia Tătărescu, soția lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru la începerea lucrărilor, venind în întâmpinarea unei mai vechi dorințe a sculptorului român, care dorea de mai multă vreme să creeze o operă comemorativă în onoarea eroilor gorjeni.
Ansamblul include Masa apostolilor neamului, Aleea scaunelor, Poarta sărutului sau monumentul Întregirii neamului și Coloana sacrificiului infinit, toate cu o mare încărcătură simbolică, adevărate capodopere ale artei brâncușiene.
