Posibilitățile turistice pe care le oferă clisura Dunării sunt la fel de generoase ca cele oferite de Banatul montan și chiar dacă s-au făcut unele investiții remarcabile pentru atragerea turiștilor, precum restaurearea cetății Ladislau, mai sunt multe de făcut pentru a ridica întreaga zonă la nivelul pe care-l merită și pentru a face cât mai atractive frumusețile dăruite de natură și monumentele istorice care au dăinuit de-a lungul timpului.
Turism internațional pe malurile Dunării
Încă de anul trecut, asociația „Dunărea” și-a propus să organizeze la Moldova Nouă, în cadrul unui club al tânărului antreprenor în turism, diverse activități pentru a promova cele mai importante obiective turistice de pe malul românesc și cel sârbesc, să pună în valoare gastronomia locală și toate locurile de agrement care pot atrage turiștii.
Constituirea asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Feribot Moldova Nouă-Serbia” e și ea o șansă de valorificare a bacului care leagă Moldova Nouă Nouă de Golubac, atât pentru curse pe Dunăre, legătura transfrontalieră cât și pentru organizarea de evenimente, iar „Danube Ruralscapes” și „PlaceCRAFT” sunt două proiecte transnaționale prin care se dorește punerea în valoare a patrimoniului din localitățile românești precum și a celor din Ungaria și Serbia, aflate în apropierea Dunării, atât prin peisaje, cât și prin artă și turism, mai ales în așezările rurale care poartă amprenta multiculturalității.
Cele două proiecte, lansate la Budapesta, au peste 35 de organizații partenere din opt țări riverane Dunării și ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.
Cetatea Ladislau, de nerecunoscut
Din această vară, cetatea Ladislau, un valoros monument istoric al Banatului, aflat deasupra localității Coronini, la intrarea în cel mai lung și frumos defileu din Europa, a devenit de nerecunoscut după ce a fost restaurat și poate fi vizitat de turiști și o promovare pe măsură ar putea să o facă la fel de faimoasă ca cetatea Golubac de pe malul sârbesc, care atrage de mai mulți ani numeroși vizitatori. Cetatea de pe malul românesc al Dunării a fost ridicată de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, pe o stâncă cu trei laturi abrupte şi un şanţ pe latura nordică, peste care fusese ridicat un pod cu două picioare de piatră.
Cetatea, patronată de Sf. Ladislau, s-a bucurat de o mare atenţie din partea regalităţii maghiare în secolul al XV-lea dar după cucerirea Banatului de către turci, a fost distrusă, păstrându-se doar un fragment din zidul cetății, părți din zidurile palatului și donjonul. Cetatea a fost reconstruită pe vechile ruine, cu fonduri europene de 3,5 milioane de euro, la care s-au adăugat costurile neeligibile suportate de comunitatea locală.
Monumente istorice și Dino Park la Mehadia
Și comuna Mehadia va avea un nou punct turistic, atractiv mai ales pentru copii, grație unui privat care a decis să amenajeze aici un Dino Parc, după modelul celui din Râșnov. Mehadia este cunoscută și pentru castrul roman ale cărui ruine se află în imediata vecinătate a comunei, precum și pentru cetatea medievală ridicată cel mai probabil în secolul al XIII-lea, de o deosebită importanţă strategică, alături de alte fortărețe cărășene, fiind integrată în sistemul de apărare maghiar pentru apărarea frontierei regatului.
Marsigli o descrie în jurul anului 1699 ca fiind deja în ruină, dar a fost definitiv distrusă în 1738, în timpul celui de-al treilea război austro-turc. Zidurile turnului de apărare care se mai păstrează sunt o mărturie a importanţei pe care a avut-o odinioară cetatea în istoria Banatului.
