Siguranța copiilor nu poate rămâne blocată între birocrație, indiferență, incompetență și răspunderi împărțite
Problema unităților de învățământ fără autorizație de securitate la incendiu nu este simplă formalitate birocratică. Datele oficiale arată că 29 de clădiri școlare din municipiu funcționează fără autorizație ISU (116 la nivel de județ). În spatele cifrelor nu este doar o întârziere administrativă, ci o întrebare gravă: cine își asumă, concret, riscul la care sunt expuși elevii și cadrele didactice?
Cifrele reale și ce ascund ele
ISU Timiș a transmis oficial, înaintea anului școlar 2025-2026, că în județ există 951 de clădiri cu destinația „învățământ”, dintre care 129 sunt autorizate, 116 funcționează fără autorizație, iar 706 sunt încadrate în categoria celor care nu fac obiectul autorizării. Dintre cele 116 clădiri neautorizate, 29 se află în municipiul Timișoara (17 de stat și 12 private).
Problema reală rămâne la cele 116 clădiri care ar trebui să fie autorizate și nu sunt. Acolo nu mai vorbim despre interpretări, ci despre neconformități care privesc direct siguranța copiilor.
Lipsa autorizației nu este o simplă hârtie lipsă
Autorizația de securitate la incendiu este actul prin care statul confirmă îndeplinirea condițiilor minime legale de securitate la incendiu de către o clădire: detectarea și alarmarea, evacuarea, mijloacele de stingere și compartimentarea la foc. Fără ea, aceste garanții nu există formal.
Într-o școală, această lipsă privește elevii, profesorii, personalul auxiliar, căile de evacuare și timpul de reacție în caz de incident. Formula comodă „nu s-a întâmplat nimic până acum” nu este o apărare serioasă. Este amânarea răspunderii.
România știe deja ce poate însemna ignorarea acestor reguli. Se numește Colectiv.
Șapte ani de controale, aceeași problemă
Situația nu este nouă. Datele ISU Timiș arătau din 2019 existența zecilor de clădiri școlare neautorizate. Situația a fost reconfirmată în 2021 și din nou în 2025. În acest interval, ISU Timiș a desfășurat 62 de controale și 48 de acțiuni de informare preventivă, iar în anul școlar 2024-2025, 18 clădiri au obținut autorizația de securitate la incendiu.
Există, deci, progrese, dar rămân insuficiente. După șapte ani, 29 de clădiri școlare din Timișoara funcționează în continuare fără autorizație.
Autoritățile nu pot invoca necunoașterea. Raportul de activitate pe 2024 al Administrației pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara (ASEMT) arată explicit că problema era inventariată și parțial bugetată: expertize tehnice, documentații și finanțări pentru lucrări de conformare ISU în mai multe unități. Nu discutăm despre o problemă descoperită târziu, ci despre una rezolvată prea lent.
Cine răspunde
Primăria Timișoara / ASEMT poartă responsabilitatea principală pentru clădirile școlare de stat. Legea nr. 307/2006 stabilește că obligația obținerii autorizației revine celui care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente. Pentru școlile de stat, aceasta este autoritatea locală.
Directorii unităților de învățământ au obligații de coordonare și conformare și semnează anual declarații privind funcționarea în condiții de securitate. Aceste declarații nu îi protejează de răspundere penală, ci demonstrează că știau de problemă și au acceptat-o.
ISU Timiș poate dispune măsuri, poate aplica amenzi și, în cazuri grave, poate suspenda activitatea.
În practică, școlile sunt rareori închise, iar tratamentul este mai indulgent decât în cazul altor tipuri de spații.
Inspectoratul Școlar Județean Timiș monitorizează și centralizează situația, fără competența directă de a impune obținerea autorizației.
Ministerul Educației a complicat lucrurile suplimentar prin OUG nr. 23/2019, care a eliminat autorizația ISU din criteriile de acreditare a școlilor. Rezultatul a fost previzibil: autorizarea a rămas importantă, dar a încetat să mai fie o condiție suficient de dură pentru a forța intrarea rapidă în legalitate.
Ce se întâmplă dacă izbucnește un incendiu
Funcționarea fără autorizație ISU poate atrage răspundere contravențională (amenzi între 20.000 și 50.000 de lei), răspundere civilă (acțiuni pentru despăgubiri din partea părinților sau reprezentanților legali ai elevilor) și, dacă se constată legătura dintre neconformități și urmările grave, răspundere penală pentru cei care au omis măsurile obligatorii.
Ce urmează: transparență completă, școală cu școală
Avem tabloul general, dar nu și lista celor 29 de clădiri neautorizate din Timișoara, cu stadiul fiecărui caz, cauza exactă, lucrările necesare, costurile estimate și termenul asumat pentru intrarea în legalitate. Fără aceste date, discuția rămâne abstractă.
PRESSALERT va solicita, în baza Legii nr. 544/2001, răspunsuri punctuale de la Primăria Timișoara, ASEMT, ISJ Timiș și ISU Timiș: lista completă a clădirilor neautorizate, problemele specifice fiecărui caz, sancțiunile aplicate și existența unui calendar concret pentru intrarea în legalitate.
Răspunsurile vor fi publicate integral. Absența răspunsurilor, de asemenea.
Într-un oraș care pretinde standarde europene, siguranța copiilor nu poate rămâne o promisiune administrativă în lucru. Trebuie să devină o obligație îndeplinită.
SĂ EXPUNEM ADEVĂRATA PROBLEMĂ
Problema nu începe la autorizația ISU și nici nu se termină acolo. Rădăcina ei este mai veche și mai gravă: Timișoara a împins zeci de ani generații de elevi într-o infrastructură școlară îmbătrânită, improprie și insuficientă. Campusul Liceului „Nikolaus Lenau”, prezentat în 2019 drept prima construcție de campus școlar realizată de la zero după Revoluție, spune totul despre dimensiunea restanței: timp de 30 de ani, municipiul aproape că nu a construit școli noi. Nici acest proiect nu este gata în 2026.
La Timișoara, dificultatea este amplificată de faptul că multe unități funcționează în clădiri istorice. Aici, fiecare încercare de conformare la normele ISU intră într-un labirint dublu: pe de o parte cerințele de securitate la incendiu, pe de altă parte restricțiile de protejare a patrimoniului. Ce trebuie făcut pentru siguranță nu poate fi întotdeauna făcut ușor într-o clădire veche fără să lovească în regimul ei de protecție. Nu este o scuză. Este însă realitatea concretă pe care administrația o invocă rar și o rezolvă și mai rar.
De aceea, soluția reală nu este cosmetizarea birocratică a unor clădiri vechi, ci construirea unor școli noi, în care siguranța să nu fie negociată la fiecare aviz. Primăria Timișoara are câteva proiecte, precum Generala 13, Generala 30 și campusul Lenau. Direcția este corectă, dar ritmul rămâne îngrozitor de lent, iar rezultatele prea fragile. Adevărul incomod este acesta: criza de azi nu s-a născut într-un singur mandat, dar nici nu va fi rezolvată cu monitorizări, rapoarte și promisiuni. FĂRĂ ȘCOLI NOI, PROBLEMA NU VA FI REZOLVATĂ PREA CURÂND.
Surse: ISU Timiș — Informare oficială august 2025, ISJ Timiș, Raport de activitate ASEMT 2024, Legea 307/2006, HG 571/2016, OUG 23/2019
