Horticultura și Societatea de Transport Public Timișoara (STPT): două societăți publice, același acționar, același tip de dezastru
Notă de transparență editorială: Constatările din acest articol se bazează pe Raportul de audit de conformitate ad-hoc nr. 27043/06.04.2026 al Camerei de Conturi Timiș la Horticultura S.A. Timișoara, pe Raportul de audit de conformitate ad-hoc nr. 27458/07.04.2026 la Societatea de Transport Public Timișoara S.A., precum și pe surse publice verificate. Termenele legale de implementare a măsurilor sunt 30 septembrie 2026 (Horticultura) și 30 iunie 2026 (STPT).
„Transparență, competență, altfel.” Și totuși..
Dacă cineva ar fi vrut să construiască un experiment care să testeze cât de departe poate merge distanța dintre discurs și realitate într-o administrație publică românească, ar fi greu să imagineze ceva mai precis calibrat decât ce se întâmplă acum la Timișoara.
Vorbim de documente oficiale ale Curții de Conturi a României, emise cu o săptămână în urmă, pentru două societăți publice cu același acționar unic: Municipiul Timișoara prin Consiliul Local. Două rapoarte, două liste de neconformități care acoperă exact zonele în care o administrație serioasă nu are voie să greșească: achiziții, patrimoniu, cheltuieli de personal, control intern.
Episodul 7 din seria „A CĂZUT UN MIT: Cum arată administrația Fritz fără PR”
Administrația Fritz a construit cu consecvență, timp de aproape șase ani, o imagine de incomparabilă superioritate morală și administrativă față de tot ce a existat înaintea ei. Primarul care merge pe bicicletă. Primarul care răspunde pe Facebook. Primarul care explică. Primarul care e altfel.
PRESSALERT a documentat, episod după episod, ce se afla în spatele imaginii: aparatul PET-CT neutilizat un an întreg la singurul spital public cu oncologie din oraș; licitații organizate după ce lucrările fuseseră deja executate; 541.000 de lei plătiți la Liceul Lenau pentru lucrări inexistente; o clădire publică de 17 milioane de lei dispărută din orice evidență contabilă; taxe declarate ilegale de instanțe, colectate abuziv de Primăria Timișoara și restituite doar celor cu avocați.
Acum mai adăugăm două cazuri.
- La Horticultura S.A. (societatea care îngrijește spațiile verzi ale orașului) Curtea de Conturi a găsit achiziții de peste un milion de lei fără procedură legală, lucrări executate fără facturi, material dendrologic trecut pe pierderi fără aprobări, bunuri valorificate la fier vechi fără documente și, cel mai grav, indicii că resursele societății au fost folosite în interes privat.
- La STPT (Societatea de Transport Public Timișoara – compania de transport public) Curtea constată că exactitatea și realitatea datelor financiare nu pot fi considerate certe, că s-au plătit ore duble pentru același angajat în același timp și că s-au decontat cantități de carburant pentru autobuzele care nu existau în graficul de circulație din ziua respectivă.
Conducerea ambelor societăți nu a contestat niciuna dintre constatări.
Acum să intrăm în detalii.
HORTICULTURA S.A. – Societatea fără proceduri din Orașul trandafirilor
Un milion de lei în achiziții fără nicio regulă
Horticultura S.A. Timișoara este societatea cu acționar unic Consiliul Local care gestionează parcurile, spațiile verzi și producția de material dendrologic din oraș și contracte uriașe din banii publici ai timișorenilor.
Timp de trei ani consecutivi (2022, 2023 și 2024) Horticultura a cumpărat arbori și arbuști în valoare totală de peste un milion de lei fără să existe un program anual de achiziții, fără publicare în SEAP, fără documentație de atribuire și, în mai multe cazuri, fără contracte ferme. Sumele pe ani: 216.781 lei în 2022, 495.082 lei în 2023 și 371.615 lei în 2024. Curtea de Conturi a aplicat o amendă contravențională de 5.000 lei în baza Legii achizițiilor publice. Societatea a plătit jumătate din amendă până la finalizarea auditului.
Absența procedurilor nu este o problemă birocratică abstractă. Ea înseamnă că nimeni nu a putut verifica dacă prețurile plătite erau corecte, dacă furnizorii erau aleși competitiv sau preferențial, dacă marfa livrată corespundea cu ce s-a facturat. Înseamnă, concret, că un milion de lei din bani publici a intrat în circuitul comercial al societății fără nicio garanție reală că a fost cheltuită corect.
Lucrări fără facturi, facturi fără lucrări
Un al doilea capitol al raportului documentează ceva mai greu de explicat: servicii de defrișare și plantare executate de Horticultura pentru care facturile nu au fost emise la data prestării, ci ulterior – unele chiar în timpul misiunii de audit (!!), ca reacție directă la prezența auditorilor.
Curtea constată că entitatea nu a prezentat o procedură internă privind circuitul documentelor de la comandă la facturare și că nu există dovezi ferme că lucrările înregistrate au fost efectiv realizate. Consecințele sunt duble: pe de o parte, risc de servicii nefacturate și neîncasate; pe de altă parte, influențarea modului de calcul al impozitului pe profit prin înregistrarea tardivă a veniturilor.
Parcul Rozelor: 9.600 de arbuști, o factură mai mică decât prețul de cumpărare și un sistem de irigații neutilizat
Unul dintre cele mai concrete episoade din raport privește Parcul Rozelor. Primăria Timișoara a solicitat în regim de urgență achiziționarea a 9.600 de arbuști Ilex crenata pentru înlocuirea buxusului afectat fitosanitar. Horticultura i-a achiziționat la 12 lei bucata și i-a facturat către Primărie la 9,32 lei bucata. Adică a vândut sub prețul de cumpărare.
Dar problemele nu se opresc aici. Caietul de sarcini prevedea arbuști de 40–60 cm; s-au achiziționat exemplare de 20–25 cm. Documentele de plantare menționează dimensiunea contractuală, nu cea reală.
Sistemul de irigații din Parc (prevăzut în contract, cu prețuri aferente !) nu a fost utilizat. Udarea s-a făcut cu furtunul de la cisternă, fără să se poată dovedi că s-au respectat cantitățile din caietul de sarcini (25 – 40 litri la 3-5 zile). O parte semnificativă din arbuști s-au uscat.
Curtea nu calculează o pagubă finală pentru acest capitol, dar solicită o comisie mixtă Primărie-Horticultura care să stabilească cantitatea de arbuști uscați, cauzele și valoarea prejudiciului.
Resursele societății, folosite în interes privat
Un punct grav al raportului vizează deplasarea din 19 octombrie 2024: mașina societății și angajați din Secția Spații Verzi, împreună cu directorul tehnic, ar fi transportat și plantat arbori în localitatea Altringen, la o persoană fizică, fără factură, fără contract, fără comandă. Auditorii nu au putut nici confirma, nici infirma cu certitudine faptele, din cauza lipsei datelor GPS (sterse automat după un an), a lipsei documentelor de ieșire a materialului dendrologic și a lipsei unor înregistrări zilnice de activitate.
Dar tocmai această imposibilitate de verificare este constatarea esențială: o societate publică nu poate dovedi unde s-au aflat mașina și angajații săi într-o zi concretă de lucru. Curtea recomandă stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea lui de la cei responsabili.
Directorul tehnic acuzat public, directorul general demisionar, înlocuit cu un alt politician de partid
Toată această poveste are și un context de personal care merită consemnat. Consilierul local Ilie-Vasile Sîrbu semnalase în iulie-august 2025, în Consiliul Local, exact tipurile de nereguli pe care Curtea de Conturi le-a confirmat ulterior.
Directorul general Mircea Vancia (numit în martie 2024, cu un CV exclusiv politic în orbita USR) și-a dat demisia la o săptămână după ce cererile publice de demitere au apărut în presă.
În locul lui Vancia a fost numit director interimar Emanuel David (fost consilier local USR în perioada 2020–2024). Nu prin concurs deschis, ci prin decizia Consiliului de Administrație.
STPT – Datele financiare „nu pot fi considerate certe”
Ce a auditat Curtea de Conturi și ce a găsit
Societatea de Transport Public Timișoara operează rețeaua de tramvaie, troleibuze, autobuze și vaporașe din Timișoara.
Misiunea de audit a acoperit anii 2022, 2023, 2024 și semestrul I 2025.
Concluzia generală a Curții este că „exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare nu pot fi considerate certe”. Conducerea STPT nu a contestat nimic.
Carburant plătit pentru autobuze care nu circulau. Curtea constată plăți nelegale pentru carburantul aferent kilometrilor parcurși de trei vehicule care nu figurau în programul și graficul de circulație din ziua respectivă. Prejudiciul calculat: 1.773 lei, plus 172 lei majorări. Suma este mică; mecanismul nu este.
Ore de muncă plătite de două ori, în același timp. Unii angajați au înregistrat ore de lucru în atelier și ore de muncă pe traseu în aceeași perioadă de timp, și au fost remunerați pentru ambele. Curtea califică situația drept „posibil prejudiciu”, fără să îl cuantifice exact, și recomandă verificarea tuturor pontajelor și recuperarea sumelor plătite necuvenit.
Achiziții fără analiză de piață, fără justificarea necesității, plăți fără documente. În 2024, STPT a derulat trei achiziții de servicii de montaj geam lateral și înlocuire parbriz cu prețuri diferite pentru același tip de serviciu, comenzi transmise telefonic, devize prezentate exclusiv de furnizor, fără consultarea pieței și fără documente care să ateste realitatea și necesitatea prestației (în special pentru un vehicul pentru care lipsesc procesul-verbal de incident și fotografiile). Prejudiciu: 3.000 lei, plus 330 lei majorări.
Parbrize și geamuri cumpărate fără să fie nevoie de ele. STPT a achiziționat produse care au intrat direct în stoc fără o analiză prealabilă a stocurilor existente, contribuind la imobilizarea nejustificată a resurselor financiare și la creșterea volumului de produse cu mișcare lentă.
Coduri CPV greșite pentru același produs. La achizițiile directe de piese pentru tramvaie, STPT a utilizat coduri și denumiri CPV diferite pentru același produs, atât în referatele de necesitate cât și în platformele electronice de achiziții. Consecința practică: imposibilitatea urmăririi coerente a achizițiilor și a valorilor cumulate per produs.
Mandatul Cocheci – când au început problemele
Perioada auditată de Curtea de Conturi (2022, 2023, 2024, semestrul I 2025) coincide în cea mai mare parte cu mandatul directorului general Constantin Cocheci, numit în septembrie 2022 și demisionat la sfârșitul lui 2024 după critici repetate privind performanța financiară. Un proces-verbal intern din 14 martie 2025, aprobat de conducerea interimară, documentase deja: bonuri de consum necorelate cu lucrările, valori dublate în evidența reparațiilor, imposibilitatea urmăririi costurilor pe fiecare autobuz. Aceste probleme identificate intern nu au produs o reacție publică proporțională. Curtea de Conturi le-a confirmat opt luni mai târziu.
Noul director, noi semne de întrebare
Florin Petolea, specialist în telecomunicații cu un CV solid în Telekom și Alcatel-Lucent, a preluat conducerea STPT la 1 ianuarie 2025.
Există însă un element deja consemnat în presa locală care merită inclus în orice evaluare onestă a noii conduceri: Petolea a semnat un contract de 91.000 lei cu Telekom (fosta sa companie angajatoare) prin achiziție directă, fără analiză de piață documentată și fără referințe la alte oferte disponibile pe piață. Legalitatea achiziției directe sub prag nu este contestată. Dilema de integritate este reală și nerezolvată public.
Concursul care i-a confirmat mandatul, în iulie 2025, s-a desfășurat cu transparență minimă: fără publicarea numelor candidaților, fără publicarea punctajelor finale. Trei dosare depuse, unul dintre candidați descris de surse ca participant pur formal.
Ce conectează cele două cazuri
Dincolo de neconformitățile tehnice, există o structură comună care merită numită direct.
Același acționar, aceeași lipsă de supraveghere. Atât Horticultura cât și STPT au ca acționar unic Municipiul Timișoara prin Consiliul Local. Ambele au primit rapoarte cu rezerve în aceeași săptămână. La niciuna, mecanismele de control intern nu au funcționat suficient de bine încât să prevină sau să corecteze problemele înainte ca acestea să ajungă în rapoartele Curții de Conturi.
Aceleași neconformități, nesancționate intern. La STPT, problemele erau cunoscute intern din martie 2025 – documentate în scris, aprobate de conducere. Au supraviețuit intact până la auditul extern din octombrie-noiembrie 2025. La Horticultura, consilierul Sîrbu semnalase în Consiliul Local în august 2025 exact tipurile de nereguli confirmate ulterior de Curtea de Conturi. Nicio anchetă internă finalizată public, niciun răspuns oficial complet, nicio sancțiune administrativă documentată.
Același tip de management politic. La Horticultura, trei directori în doi ani (toți cu conexiuni directe la USR Timișoara) și niciunul numit prin concurs competitiv deschis cu candidați din afara sferei politice. La STPT, confirmarea conducerii actuale printr-un concurs cu transparență minimă și un candidat descris ca participant formal.
Termenele care urmează. Implementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi are termen 30 iunie 2026 pentru STPT și 30 septembrie 2026 pentru Horticultura. Vom verifica public, la acele date, ce s-a implementat și ce a rămas pe hârtie.
Întrebările pe care le transmitem oficial
Primăriei Timișoara și Consiliului Local: – Care este stadiul anchetei interne la Horticultura, cerută de consilierul Sîrbu în august 2025? – A fost sesizat parchetul în vreunul dintre cazurile documentate de Curtea de Conturi? – Contractul directorului STPT cu fosta sa companie angajatoare, Telekom, a fost supus vreunei analize de conflict de interese?
Horticultura S.A.: – Câți dintre cei 9.600 de arbuști din Parcul Rozelor s-au uscat? Care este valoarea pagubei estimate? – A fost finalizată ancheta privind deplasarea din 19 octombrie 2024 în Altringen? Care sunt concluziile?
STPT S.A.: – Au fost identificați toți salariații cu ore de muncă înregistrate dublu? Care este suma totală recuperată sau în curs de recuperare? – Care este situația celor trei vehicule pentru care s-a plătit carburant nejustificat? A fost identificat responsabilul? – Procedurile interne de achiziție au fost actualizate? Există deja un control automat în sistemul de pontaj?
Publicăm orice răspuns primit, integral și nealterat.
Există șase episoade pe care ar trebui să le parcurgi. Nu sunt opinii. Sunt fapte extrase din Raportul de audit financiar nr. 23854/26.03.2025 al Camerei de Conturi Timiș, un document public, semnat, cu sume, cu date și cu constatări pe care conducerea instituțiilor vizate nu le-a contestat oficial.
Ce am găsit acolo contrazice, punct cu punct, imaginea pe care administrația Fritz a construit-o cu grijă timp de șase ani. Seria completă e aici.
PRIMELE 6 EPISOADE din seria A CĂZUT UN MIT: Cum arată administrația Fritz fără PR
EPISODUL 01
EPISODUL 02
Cultura pe bani publici și cercul închis al beneficiarilor. Neglijență sau complicitate?
EPISODUL 03
La Spitalul Municipal din Timișoara, „licitația” începea după ce lucrarea era gata
EPISODUL 04
Curtea de Conturi: 541.473 de lei plătiți la Lenau pentru lucrări neexecutate
EPISODUL 05
EPISODUL 06
