Timişoara este al doilea oraş din ţară, după Tulcea, în care agenţia naţională de presă Agerpres, în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, a organizat, ieri, o dezbatere publică intitulată „Regionalizarea şi problemele locale”, la care au participat mai mulţi parlamentari de Timiş şi reprezentanţi ai administraţiei locale de la diferite nivele. Guvernul a motivat printr-o notă procesul de regionalizare şi descentralizare, în care sunt prezentate principalele deficienţe ale actualului sistem administrativ – o dezvoltare dezechilibrată la nivelul ţării, întârzieri în absorbţia fondurilor europene, lipsa unei viziuni de dezvoltare în acord cu priorităţile locale sau birocraţia excesivă – precizând că acest proiect nu vizează desfiinţarea judeţelor sau federalizarea ţării, atât parlamentarii cât şi reprezentanţii administraţiei locale mai au îndoieli şi temeri, fiecare pentru structurile administrative pe care le reprezintă.
Făcând un recurs la istorie, deputatul PSD de Timiș Petru Andea şi-a amintit de regiunile şi raioanele constituite după model sovietic, când capitalele de regiune au beneficiat de cele mai multe fonduri, dezvoltându-se în detrimentul celorlalte raioane componente, astfel încât, unul din argumentele reînfiinţării judeţelor în 1968 a fost o dezvoltare echilibrată a acestora. Andea vede regiunile mai apropiate de feudele din Evul Mediu şi se teme „să nu ne întoarcem la anarhia feudală, când fiecare făcea ce voia pe moşia lui”. Deputatul are încă multe dileme, cum ar fi posibilitatea slăbirii puterii statale prin desfiinţarea instituţiilor deconcentrate, posibilitatea sporirii birocraţiei, felul în care se va împărţi bugetul la nivelele administraţiei sau ce patrimoniu vor avea regiunile, cum se va constitui acesta şi cum va fi admnistrat.
Senatorul PPDD Ioan Iovescu, lugojean de origine, nu crede în atenuarea decalajelor între regiuni, susţinând că, dimpotrivă, vor fi mult mai mari, dar e de părere că „nu ne putem opune regionalizării, sunteţi prea puternici să n-o faceţi. Orşova să revină însă la regiunea Banat iar dacă regiunile vor avea forme circulare, cum zice Dragnea, atunci Lugojul e cel mai potrivit să fie capitala regiunii”.
Solicitarea a reuşit să-i irite din cale-afară pe ceilalţi participanţi, cu atât mai mult cu cât în zona de vest prea puţini contestă Timişoara ca reşedinţă de regiune. Chiar şi liberalul Ben-Oni Ardelean, susţinător al unui stat minimal, recunoaşte că proiectul ar eşua dacă banii vor continua să rămână la nivel central iar birocraţia va fi extrem de mare dacă regiunile nu vor fi nişte structuri cu competenţe de avizare.
Preşedintele CJT, Titu Bojin, e de părere că descentralizarea trebuie să preceadă regionalizarea, întârziată oricum de blocajele cu care se confruntă proiectul de revizuire a constituţiei. „Banatul îşi doreşte acest lucru pentru că e o regiune dezvoltată, avem capacitatea managerială şi profesională şi puterea economică să ne ducă spre dezvoltare. Un atu în plus este şi faptul că suntem o zonă din cadrul euroregiunii DKMT. O condiţie este ca regionalizarea să se facă în mod real, chiar dacă Bucureştiul va pierde atribuţii şi funcţii, această zonă va fi favorizată”, adăugând apoi: „sunt de acord că trebuie să fim solidari cu celelalte zone, ştiţi că omenia mă caracterizează, dar Timişoara a fost neglijată până la venirea guvernului USL, când, de anul trecut, am primit sume mari de bani, e drept pentru achitarea datoriilor făcute de PDL, îmi cer scuze dacă e aici cineva de la PDL, mă refeream la guvernarea lor”.
Prezent la întâlnire, primarul Nicolae Robu a opinat că „o schimbare de asemenea anvergură nu se face oricum şi oricând şi trebuie să aducă un plus de bine, nu să strice situaţia existentă. Prin regionalizare să nu reducem competenţele de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, ci să cultivăm autonomia acestora. Ar fi nociv să transferăm sarcini de la comune şi oraşe spre judeţe şi regiuni. Nu ar fi bine ca nivelul local să fie afectat”. El a fost secondat de Ioan Sorincău, primarul comunei Moşniţa, care a criticat modul inechitabil şi discriminatoriu în care sunt repartizate fondurile la nivelul comunelor. Deocamdată, nimeni nu e lămurit cum se vor distribui cotele din taxe şi impozite la cele patru nivele administrative. „Nu ne putem juca de-a regionalizarea, trebuie să ne imaginăm cum vor fi interrelaţiile dintre structuri atunci când ţara va fi aşezată pe noi baze, nu să bâjbâim şi să compromitem ideea” a concluzionat, vizionar, Robu. Vorbitorii au mărturisit că în proiect mai sunt încă multe lucruri neclarificate care crează emoţii celor care ocupă acum diferite funcţii administrative dar unii sunt convinşi că multe lucruri nu îşi vor găsi rezolvarea din start, ci vor fi soluţionate pe parcurs.
