Pacienţii care ajung la Spitalul Judeţean Timişoara vor fi mai eficient trataţi. Echipamente medicale de aproximativ un milion de euro vor ajunge în cel mai mare spital din vestul ţării, în cel mult două săptămâni. Este vorba de o masă specială de intervenţie chirurgicală pentru pacienţii cu politraumatisme, pentru Casa Austria, un videocolonoscop şi un videogastroscop pentru secţia de gastroenterologie. De asemenea, întreaga staţie de sterilizare din clădirea principală a unităţii medicale va fi schimbată cu una nouă. Echipamentele medicale au fost achiziţionate cu bani de la Ministerul Sănătăţii.
Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, se laudă că, în urma licitaţiei, au fost cheltuiţi doar 4,6 milioane lei din suma totală primită de la minister de 7,7 milioane lei. „Asta înseamnă că am economisit 3,1 milioane lei.
Imediat am luat legătura cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi am cerut ca această sumă obţinută prin economie să rămână tot la spitalul judeţean şi tot pentru aparatură medicală. Ministerul a fost de acord”, ne-a declarat Marius Craina.
Prin urmare, ieri a avut loc un consiliu medical, la care au fost invitaţi să participe toţi şefii de secţii de la „Judeţean”, dar şi coordonatorii de bloc operator. Aceştia au fost încurajaţi să vină cu propuneri în ceea ce priveşte dotarea cu aparatură medicală a clinicilor. Reprezentanţii Spitalului Judeţean Timişoara trebuie să se grăbească, asta pentru că banii trebuie cheltuiţi până la sfârşitul anului.
Marius Craina a precizat că prioritare sunt trei obiective. Şi anume, se doreşte ca din aceşti bani economisiţi să fie modernizată morga, să fie realizată o unitate de terapie intensivă pediatrică, dar şi să fie cumpărate instrumente noi în blocurile operatorii. „În funcţie de ce bani mai rămân, mergem în continuare cu aparatură medicală”, a conchis managerul Spitalului Judeţean Timişoara.
Aseară am aflat că un prieten este internat la Judeţean, la et 6. Am ajuns la el pe la ora 19. Orele de vizită sunt până la ora 20, însă pe lifturi scrie 18.30.
Am pornit pe scări. În urma mea, un bătrân cu păr complet alb, cu nepoata sa. M-a impresionat faptul că la fiecare etaj, domnul respectiv se oprea să se odihnească. Nepoata i-o luase înainte şi îl tot îmboldea, nerăbdătoare. Aveau de urcat până la et 7, probabil la soţia domnului în etate.
Şi m-am întrebat de ce, dacă vizitele sunt până la ora 20, lifturile nu funcţionează? Unde e logica? De ce suntem obligaţi să urcăm în halul ăsta? Dacă nu sunt bani pt încă un om care să stea pe scaun în lift şi să-l mânuiască pt noi, de ce nu sunt lăsate deschise lifturile? Ştim şi noi să apăsăm nişte butoane.
Este dureros şi o totală lipsă de respect faţă de aparţinători, care şi aşa suferă mergând acolo la cei dragi, să-i obligi să urce etaje pe picioare, cu tot felul de bagaje în mână.
Poate că din diferenţa asta de bani, cei care administrează spitalul s-or gândi şi la acest lucru „minor”…