”La mine în familie s-a mâncat și s-a respirat Ripensia”, își începe povestea Mihai Bradu, strănepotul lui Rudolf Kotormany, half-centrul de legendă al Ripensiei anilor ´30, formație care a învins marele AC Milan, o performanță doar la statutul de vis pentru actualele echipe românești. Mihai Bradu are 26 de ani, este membru de onoare al clubului Ripensia, reînființat anul acesta, și un fost polist încă din copilărie. Strănepotul fotbalistului a jucat la rândul său doi ani fotbal, însă umbra ”Fakirului” îl urmărea și l-a determinat să renunțe. Acum, urmărește îndeaproape pașii Ripensiei spre performanță.
Mihai Bradu este fiul nepoatei lui Rudolf Kotormany, Carmen Băligoi, la rândul său fiica unicei fete a lui Rudolf Kotormany, care a mai avut încă patru băieți. Strănepotul fotbalistului s-a născut la Caransebeș, dar a crescut în Oțelu Roșu, unde mama lui s-a mutat din Timișoara deoarece muncea la combinatul din localitate. Din păcate, nu l-a mai prins pe marele jucător al Ripensiei în viață. ”Eu nu l-am cunoscut pe străbunicul meu, dar numele său a fost mereu prezent la noi în casă. Pentru mama mea, bunicul ei a fost soarele ei, l-a iubit foarte mult”, mărturisește membrul de onoare al Ripensiei de astăzi. Nepoata lui Kotormany are fotbalul în sânge, iar fiul său nu se sfiește să recunoască superioritatea mamei în acest domeniu. ”Mama mă bagă oricând în buzunar când vine vorba de fotbal. Îi place foarte mult Bayern Munchen”, recunoaște amuzat Mihai Bradu. Chiar și acum, urmașii half-centrului se străduiesc să recupereze multe articole și fotografii despre cariera lui Kotormany, deoarece din păcate, multe s-au pierdut în urma unor împrumuturi nereturnate. Intenția lui Mihai este să le dea celor de la clubul Ripensia, pentru a reface un crâmpei din istoria fotbalului timișorean.
Agentul de vânzări de astăzi a cochetat o scurtă perioadă cu fotbalul, însă comparațiile cu execuțiile formidabile ale lui Kotormany l-au descurajat și l-au făcut să se lase. ”A fost o presiune foarte mare pentru mine. Am jucat fotbal vreo doi ani, când aveam 13-14 ani la Metalul Oțelu Roșu, dar mereu mi se spunea despre ce execuții avea străbunicul meu și n-am mai suportat”, povestește gugulanul despre scurta sa cariera fotbalistică. Mihai s-a orientat spre volei, un sport care a produs multe talente la Oțelu Roșu, dar jocul la fileu i-a provocat o serie de accidentări urâte. În cele din urmă, Mihai Bradu a ajuns la Timișoara cu facultatea. Este inginer-constructor, dar acum lucreaza ca agent de vânzări în domeniul mecanic.
”Am plâns la meciurile Ripensiei”
Mihai Bradu a aflat de reînființarea Ripensiei în această vară de la televizor, iar apoi i-a contactat pe cei de la club cu ajutorul Internetului. ”Bunicul meu a văzut la televizor că se reînființează Ripensia. Niciodată nimeni din familia mea nu s-a gândit că așa ceva ar putea să se întâmple. La început eu nu știam ce să cred, dar mamei mele i-au dat lacrimile când a auzit. Am căutat pe Internet oamenii de la echipă și l-am găsit pe Sergiu Suciu, ofițerul de presă. Am vorbit cu el la telefon și pe Facebook. Mi-ar fi plăcut să fiu printre membrii fondatori, dar ei nu știau de mine pentru că nu am numele de familie Kotormany. Dar așa, i-am găsit eu pe ei și m-am simțit foarte onorat când am primit diploma de membru de onoare. Aici se dorește recreerea acelei Ripensii aristrocrate”, povestește strănepotul lui Kotormany despre reîntâlnirea peste zeci de ani cu noua Ripensia. Mihai îi apreciază foarte mult pe actualii membri ai Consiliului Director, dar și sistemul de vot al membrilor, care au fiecare un singur vot, indiferent de cotizația plătită la echipă.
Strănepotul jucătorului care a adunat selecții importante și pentru echipa națională urmărește îndeaproape orice meci al Ripensiei deși de multe ori îi este greu să ajungă.
Mihai are încredere în echipă și mai ales în modul de organizare al clubului Ripensia, după sistemul ”socios” implementat de FC Barcelona. Membrul asociat are încredere că echipa poate ajunge în Cupa României până în fazele în care adversarii sunt echipe de prima ligă. ”Îmi place la Ripensia că totul se face din plăcere, ca pe vremea străbunicului meu. Chiar dacă ei au fost prima echipă profesionistă, sumele de bani pe care le primeau erau modice. Din păcate, cum meciurile sunt în timpul săptămânii, nu reușesc să ajung la toate din cauza serviciului. Sper ca odată cu promovarea în liga a V-a să nu mai fie probleme de acest gen, pentru că se va juca în week-end”, povestește Mihai. Cea mai frumoasă amintire din acest sezon alături de ”Ripi” este semifinala cu Bega Belinț, în care galben-roșii au reușit să revină și să învingă. ”Ripensia era condusă cu 2-0 și când au egalat, efectiv mi-au dat lacrimile. Poate a fost și din cauza că veneam dintr-o familie în care mereu s-a vorbit despre fotbal, dar am plâns la meciurile Ripensiei. Cred că echipa poate ajunge sus în Cupa României, să jucăm chiar și cu echipa ca Steaua”, spune cu entuziasm urmașul lui Kotormany.
Iubirea pentru Ripensia într-un suflet alb-violet
Înainte să fie membru de onoare al Ripensiei reînființate, Mihai Bradu a fost un polist veritabil. Tânărărul de 26 de ani de acum își amintește cum a mers prima dată pe ”Dan Păltinișanu” la victoria istorică a lui Poli contra rivalei de moarte de la Dinamo din 1991, cu 3-1. ”Eu am fost cu Poli de când eram mic. Îmi amintesc și acum acel meci. Stăteam și la tribuna a II-a, și la peluză. Am fost în galerie până ca Politehnica să fie retrasă de Iancu din campionat. Din păcate, fotbalul românesc s-a născut la Timișoara și tot aici și-a pierdut pentru prima oară identitatea”, explică strănepotul lui Kotormany despre prima dragostea în fotbal, Poli. Mihai nu s-a dus la meciurile celor de la ASU Poli, dar îi apreciază foare mult pentru ceea ce fac în liga a v-a, însă nu este foarte încântat de ACS Poli. ”Sper din tot sufletul ca ASU să promoveze la fel, an de an. Suporterii fac o treabă minunată și eu știu ce înseamnă să suferi pentru o echipă. La ACS Poli din păcate s-a mutat echipa din Recaș, care putea rămâne acolo să fie echipa orașului. Au fost decizii politice”, este de părere membrul de onoare al Ripensiei.
Visul lui Mihai este ca într-o zi Ripensia și ASU Poli să fie echipe de prima ligă, la fel cum odinioară Timișoara le avea pe CFR și pe Poli. ”Eu sper ca într-o zi ambele echipe să fie sus. În mod normal, părerea mea e că până în liga a III-a nu ne vom întâlni, deoarece ei sunt cu un pas mai sus decât noi. În ceea ce privește Ripensia, probabil într-unul din eșaloanele superioare vom sta mai mult de un an. Vreau ca Ripensia și ASU Poli să fie într-o zi ce au fost CFR Timișoara și Poli, să fie o competiție și nu o rivalitate” visează strănepotul lui Kotormany, cu gândul la viitoare derby-uri al Timișoarei în galben-roșu și alb-violet.
Rudolf Kotormany s-a născut în data de 22 ianuarie în cartierul Mehala din Timișoara, supranumit ”Copacabana” României pentru că a dat foarte mulți fotbaliști tehnici. Kotormany a fost jucătorul Chinezului înainte să fie la Ripensia, prima echipă profesionistă din România. Kotormany a făcut parte din primul ”11” care a câștigat titlu de campioană în 1933, 1935, 1936 și 1938, Cupa României în 1934 la prima ediție și 1936, dar și care a scris istorie prin egalul cu Ajax Amsterdam și eliminarea AC Milan-ului. Kotormany a fost selecționat pentru naționala României la Mondialul din Italia din 1934. Ca antrenor, fostul half-centru poreclit și ”Fakirul” a antrenat și pe CFR Timișoara. Fostul fotbalist a murit în 1983 și este îngropat în cimitirul din Calea Șagului.
