Deschiderea oficială a Muzeului Satului Bănăţean pentru acest sezon a fost marcată de o serie de manifestări dedicate Zilei Europei. Mai multe reprezentanţe consulare, Centrul Cultural German, teatrul de păpuşi „Merlin”, dar și Primăria Timișoara, au amenajat mai multe standuri de prezentare cu obiecte specifice ţărilor respective şi un stand special a oferit celor prezenţi materiale promoţionale despre Uniunea Europeană. S-au mai organizat crosul zilei Europei, turnee de volei, minifotbal şi şah, iar pe scena din incinta muzeului au fost prezentate mai multe programe artistice și folclorice, urmate de premierea concursului judeţean de creaţie plastică „9 Mai – Ziua Europei” şi a elevilor participanţi la competiţiile sportive.
Tot la Muzeul Satului a avut loc, la iniţiativa muzeografului Ion Traia, întâlnirea monografilor bănăţeni, aflată la cea de-a cincea ediţie, la care, alături de monografi din Timiş, au participat şi invitaţi din Arad şi Caraş-Severin. Istorici, preoţi, profesori sau doar oameni pasionaţi de istoria locurilor în care trăiesc au vorbit despre monografiile pe care le-au scris sau diferite publicaţii locale la care colaborează şi care cuprind crâmpeie din istoria şi viaţa satelor respective, despre rigorile care trebuie respectate pentru ca o monografie să aibă caracter ştiinţific şi, mai ales, despre dificultăţile pe care le-au întâmpinat pe parcursul documentării, pentru că multe instituţii care deţin documente preţioase fie refuză să le pună la dispoziţia celor doritori să le cerceteze, fie nici nu ştiu de ele.
Bunăoară, arhiva Episcopiei Aradului este inaccesibilă, iar multe arhive bisericeşti zac uitate în câte un dulap vechi şi sunt imposibil de valorificat, multe s-au distrus fiind ţinute în condiţii improprii sau chiar arse.
Una din dorinţele monografilor este ca aceste lucrări să fie popularizate, pe cât posibil, în variantă electronică, care să faciliteze şi schimbul de informaţii, căci astfel de lucrări apar, de regulă, în tiraje foarte mici, iar aria de difuzare e restrânsă. S-a vorbit, de asemenea, despre valoarea documentară a fotografiei, mai ales că fotografii vechi sau aparţinând unor comunităţi etnice precum cea a şvabilor, aproape au dispărut din Banat o dată cu plecarea celor care le deţineau, sau despre cea a partiturilor vechi, cu atât mai mult cu cât dansuri şi cântece specifice Banatului sau piese de port popular se găsesc din ce în ce mai greu, dacă nu au dispărut cu totul în urma intenselor mutări de populaţie din ultima jumătate de veac. La sfârşitul întâlnirii, participanţii au primit câte o diplomă de participare pentru contribuţia adusă de fiecare la păstrarea şi promovarea tradiţiilor, obiceiurilor, portului şi folclorului popular din Banatul istoric.
Foto: Dan Buruleanu
