Care a fost scorul meciului primarul Robu vs sportul timişorean

Sportul a fost un punct important pe agenda primarului Nicolae Robu încă din campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. Pe lista obiectivelor candidatului de atunci Nicolae Robu, sportul se regăsea la punctul 4, iar liberalul promitea timişorenilor că după cei patru ani de mandat, vor avea un stadion nou ultramodern, o sală polivalentă de 15.000 de locuri, un bazin olimpic şi patru bazine semiolimpice deschise tuturor cetăţenilor. Între timp, a trecut primul an de mandat, iar realitatea românească a tăiat din aspiraţiile măreţe ale primarului, care a promis o infrastructură sportivă deocamdată irealizabilă pentru Capitala Banatului. La un an de mandat, timişorenii sunt siguri că vor avea cel mult o sala polivalentă de şase ori mai mică decât cea promisă în campanie, 2500 de locuri în loc de 15.000.

În plus, primarul a promis că instituţia pe care o va conduce, Primăria Timişoara, va finanţa sportul din oraşul nostru, în special cel de echipă. În urma votării bugetului local, Consiliul Local Timişoara a votat peste 9 milioane de lei pentru sport. La mijlocul lunii mai, după ce i-a premiat pe echipa sub 23 de ani de la BC Timişora, campioni naţionali de tineret, Robu s-a lăudat că instituţia pe care o conduce e cea mai generoasă primărie din ţară cu sportul. „Suntem municipalitatea care sprijină cel mai mult sportul”, a spus plin de mândrie edilul. De asemenea, în general după victoriile „copilului de suflet” ACS Poli, primarul amintea în postările sale entuziaste de pe Facebook şi de alte victorii de la alte sporturi de echipă, dacă era cazul, totul finalizat pioniereşte cu îndemnul „Hai Timişoara performantă!”.

Banii insuficienţi pentru sala polivalentă şi bazine olimpice. Stadionul la stadiul de vorbe

Alegerile parlamentare din toamnă au dus la victoria clară a USL-ului, ceea ce putea da speranţe timişorenilor că oraşul lor va primi finanţare pentru toate proiectele, sau mai bine zis, promisiunile electorale. Socoteala din campanie nu s-a potrivit însă cu cea din târg, iar super-bazinele, super-sala şi super-stadionul au rămas doar pe super-vise. După votarea bugetului, guvernul nu a alocat fonduri nici măcar pentru sala polivalentă, obiectivul care părea cel mai realizabil după ce şi fosta preşedintă a Federaţiei Române de Baschet a promis Timişoarei o sală ce ar putea găzdui competiţii internaţionale, dar şi concerte de anvergura celor susţinute la Bupapeste sau Belgrad. În noiembrie 2012, Carmen Tocală, trecută la şefia Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, a promis că Timişoara va avea o sală de 14.000 de locuri, cu 1000 mai puţin decât a promis Robu în campanie, pentru a găzdui o grupă la Campionatul European de Baschet Feminin din 2015, pe care România îl va găzdui împreună cu Ungaria. Foarte important, Tocală a promis o sală construită doar din fonduri guvernamentale. „Am ales ca Timişoara să fie gazda unei grupe de cinci echipe, iar acest lucru înseamnă infrastructură, o sală de peste 7000 de locuri sau de 14.000. Din Timişoara s-a dat ora exactă a societăţii româneşti şi de aceea noi trebuie să demonstrăm că putem mai mult. Vrem să facem o sală de 14.000 de locuri, pentru că una de 7.000 nu ar fi un progres. Costurile unei asemenea săli s-ar amortiza în şapte ani”, declara Carmen Tocală în noiembrie anul trecut. În ianuarie însă, noul guvern a votat un buget care nu includea bani pentru un asemenea proiect de anvergură.

Doar cu bătrâna şi bolnavă Sala „Constantin Jude”, fostă Olimpia, finalizată în 1963, este sigur că Timişoara nu ar primi o grupă a Eurobasket Women 2015. Federaţia Română de Baschet a ales Timişoara şi Oradea ca oraşe gazdă ale competiţiei europene pentru apropierea lor faţă de graniţa maghiară. În tot acest timp, la Cluj-Napoca se contruieşte cu paşi concreţi o sală modernă de 10.000 de locuri, iar Capitala Ardealului ar putea „sufla” Timişoarei organizarea competiţiei internaţionale. Ingeniosul primar a găsit însă soluţia salvatoare, şi anume, ca Primăria să investească bani în finalizarea sălii polivalente de 2500 de locuri pe care Universitatea Politehnica  o construieşte în ritm anevoios de câţiva ani. Zis şi făcut, în aprilie, consilierii locali au votat asocierea Primăriei cu UPT pentru ca proiectul să se finalizeze la 1 iunie 2014, cu o investiţie a autorităţilor locale ce ar putea ajunge până la 10 milioane de lei. În aceste condiţii, nici nu s-a mai discutat despre bazinul olimpic, cele patru semiolimpice sau stadionul ultramodern, mai ales că ACS Poli abia a promovat în prima ligă. În ceea ce priveşte bazinul olimpic, singura tangenţă a primarului cu un bazin departe de standardele internaţionale a fost inaugurarea, cum altfel decât cu tăiere de panglică, a bazinului renovat din Circumvalaţiunii.

Despre un stadion nou s-a vorbit în februarie, dar de atunci nu s-a mai concretizat nimic. În bună tradiţie românească, primarul ales în urmă cu exact un an a respins categoric primii paşi făcuţi pe vremea fostei administraţii locale şi judeţene. În trecut, fostul preşedinte pedelist al Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, a prezentat trei variante de proiecte pentru un nou stadion. Robu le-a respins categoric şi s-a comportat ca şi cum cele trei proiecte nici nu ar fi existat. Liberalul a propus un stadion construit lângă actualul „Dan Păltinişanu”, chiar pe terenurile de antrenament de acum pe care se pregăteşte ACS Poli, după modelul Camp Nou al Barcelonei. „Aștept un proiect ultramodern, cu toate funcționalitățile, cu spații comerciale, dar și o parcare adecvată”, spunea Robu despre proiectul ce l-a comandat pentru un stadion de 40-45.000 de locuri. Aşteptarea proiectului ultramodern va dura însă cel puţin un an, pentru că în bugetul pe 2013 nu există nici măcar un leu alocat pentru un stadion nou.

Robu i-a amăgit pe rugbyşti cu Stadionul CFR, la un an echipa joacă tot în Ronaţ

Cu câteva zile înainte de împlinirea primului an de mandat, suporterii rugby-ului au simţit din plin gustul unei promisiuni electorale ieftine. Primarul şi Titu Bojin au promis că echipa campioană va putea juca pe Stadionul CFR, fără să se intereseze măcar în proprietatea cui e baza sportivă. RCM MVT UVT Timişoara a câştigat marea finală a SuperLigii naţionale de rugby contra celor de la Ştiinţa Baia Mare, în data de 6 otombrie. Aşa cum se obişnuieşte la Timişoara, rugbyştii au venit cu trofeul în Piaţa Unirii pentru a sărbători alături de fani. Bineînţeles, Nicolae Robu şi Titu  Bojin nu au putut să rateze ocazia să urce pe scenă alături de campioni. În aceste condiţii, timişorenii îndrăgostiţi de sportul cu balonul oval au fost nevoiţi să asiste şi la o serie de discursuri care l-ar fi făcut invidios pe Caragiale. „Peste un an să ne întâlnim în număr şi mai mare, pentru a sărbători al doilea titlu la rugby. Timişorenii au dovedit cât iubesc rugby-ul. Vom avea stadionul CFR pentru rugby. Va trece din patrimoniul statului în al primăriei, iar primăria îl va pune la dispoziţia acestui club. Stadionul se va numi Gheorghe Răşcanu”, a declarat de pe scenă Nicolae Robu. Ulterior, Robu avea să revină asupra declaraţiei schimbării de nume a stadionului, la care s-au opus cei de la clubul de fotbal CFR. Edilul le-a dat garanţii feroviarilor că vor rămâne să împartă stadionul cu rugbyştii, după ce se zvonea din ce în ce mai puternic că cei de la rugby vor să îi de afară pe cei de la CFR de pe stadionul pe care joacă încă din 1949.

Cum era de aşteptat, lucrurile nu au fost deloc aşa de uşoare cum a crezut Robu în primă fază. Primarul avea să afle în scurt timp că terenul pe care este construit Stadionul CFR este al Primăriei, dar arena propriu-zisă aparţine de Regionala CFR subordonată direct Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.

Pentru a se putea ţine de promisiune, Nicolae Robu a intervenit la colegul de partid de la Iaşi, ministrul Relu Fenechiu, mai ales că la fel ca în cazul sălii polivalente, şi rugbyştii sunt presaţi să îşi găsească un stadion unde să dispute meciurile din competiţia europeană Amlin Challenge Cup, în care RCM Timişoara ar fi trebuit să debuteze în toamnă. Astfel, în 16 februarie vicepreşedintele şi finanţatorul clubului de rugby Dan Dinu a anunţat la Digi 24 Timişoara că echipa a primit cheile stadionului CFR. În aprilie, campionii au şi jucat la Gara Mare meciul cu Farul Constanţa, deoarece terenul din Ronaţ era afectat serios de ploile abundente din primăvară. Când a venit însă momentul adevărului, adică tragerea la sorţi a grupelor Challenge Cup din fata de 7 iunie, surpriză. RCM Timişoara nu se înscrisese. Reprezentanţii clubului au explicat că nu au putut pregăti Stadionul CFR pentru competiţie deoarece după aproape jumătate de an de la presupusa discuţie între Robu şi Fenechiu, stadionul nu a fost trecut în proprietatea Primăriei. Cum în Ronaţ condiţiile sunt inimaginabile, iar „Dan Păltinişanu” nu are instalaţie de încălzire, RCM a renunţat la participarea în Challenge Cup, deşi promiseseră clar că vor duce rugby-ul timişorean spre următorul nivel, cel al cupelor europene.

Iar dacă cu stadionul povestea e puţin mai complicată, în ceea ce priveşte banii, primarul Robu şi instituţia pe care o conduce au fost generoşi cu campionii de la RCM Timişoara. În aprilie, consilierii locali au votat suma de 2 milioane de lei din bugetul Timişoarei pe 2013 care să meargă spre clubul de rugby, dar şi o asocierea prin care Primăria devine acţionar la un ONG din care urma să mai facă parte Universitatea de Vest şi Consiliul Judeţean Timiş. Concret, din punct de vedere legal, asocierea permite ca banii primiţi să fie folosiţi şi pentru plata salariilor, ceea ce până în prezent nu era posibil. Dacă adăugăm şi banii primiţi de la Consiliul Judeţean Timiş, 700.000 pentru 2013, RCM Timişoara este a treia echipă ca şi finanţare din bani publici din judeţ, după ACS Poli şi BC Timişoara. Rămâne doar întrebarea firească. Dacă nu ar fi fost mai bine ca din cele 2 milioane municipalitatea să construiască un stadion de rugby.

Robu, baschetul masculin timişorean şi războiul cu Timba

Baschetul este un sport foarte iubit la Timişoara, iar după retragerea fabricii Elba, autorităţile au preluat echipa, simţind potenţialul electoral foarte puternic al baschetului masculin în oraş. Fosta „Elba”a fost botezată „BC Timişoara” şi a primit sume frumuşele de la Consiliul Local şi Judeţean. A urmat un sezon slab, încheiat pe locul 11, un sezon bun la capătul căruia „leii” din Banat au fost vicecampioni şi finaliştii Cupei României, dar în sezonul recent încheiat, echipa a regresat. BC Timişora a terminat campionautl pe locul 6 şi a fost eliminată din semifinalele Turneului Final al Cupei României, găzduit chiar de oraşul nostru.După cele trei sezoane în care BC Timişoara nu a adus niciun trofeu, deşi din bani publici s-au pompat aproape câte un milion de euro în fiecare sezon, Primăria a decis să voteze sume importante şi pentru 2013. În aprilie, consilierii locali au votat 2,2 milioane de lei pentru BC Timişoara, iar cei judeţeni  1,5 milioane de lei. Asta după ce în iarnă la conducerea echipei a venit viceprimarul Dan Diaconu, cunoscut şi ca omul edilului Robu. Preşedintele Leontin De Maio, fost membru PNL, a demisionat din funcţie chiar la data de 1 ianuarie, iar noul preşedinte al clubului a fost numit viceprimarul Dan Diaconu. În practică însă, De Maio este manager general la club şi este mult mai implicat în decizii decât viceprimarul.

Generozitatea de care s-a bucurat BC Timişoara avea să fie dublată de o atitudine războinică a primarului Nicolae Robu faţă de BC Timba, echipa a cărui manager general este Sebastian Răducanu, membru PSD şi fiul lui Ion Răducanu, contracandidat al lui Robu din partea UNPR la alegerile pentru primar de anul trecut. Deşi Ion Răducanu nu a fost un rival care să strângă multe voturi din parte timişorenilor, în vară Robu a fost foarte pornit împotriva propunerii de a aloca bani pentru nou-promovata în prima ligă de baschet masculin BC Timba. În vară, ţărăniştii din opoziţie au propus ca şi Timba să primească bani, însă primarul şi-a impus voinţa categoric. „Avem două echipe de baschet în Timişoara, ambele onorabile. Una este echipa unei asocieri la care un membru e chiar consiliul local. Atunci îşi poate permite consiliul local să dea din banii pe care îi poate aloca pentru baschet doar o parte pentru propria echipă şi o parte celeilalte echipe care joacă la concurenţă în aceeaşi divizie? Încurajăm atunci performanţa? Nu avem fonduri suficiente de risipit, banii publici trebuie utilizați cu folos. Nu risipim banii timişorenilor!”, declara Nicolae Robu. Atunci, edilul a spus că nu e logic să finanţeze o concurentă directă a celor de la BC Timişoara în prima ligă. Multe voci au spus însă că primarul a avut de rezolvat o răfuială politică cu Ion Răducanu.

Discrepanţa între suma mare primită de BC Timişoara de la Primărie şi spirijinul financiar inexistent pentru BC Timba a accentuat rivalitatea dintre cele două formaţii, rivalitate pe care chiar dacă membrii celor două echipe o neagă, există şi este destul de mare. În aprilie, când s-au votat banii pentru echipele la care autorităţile nu sunt membri asociaţi, colegii de partid a lui Sebastian Răducanu de la PSD au insistat pentru un amendament prin care Timba să primească 200.000 de lei din partea Consiliului Local pentru 2013. Toată lumea a avut grijă ca Robu să afle ultimul şi, pus în faţa faptului împlinit că toţi consilierii pesedişti şi din opoziţie votau amendamentul, a fost nevoit să înghită în sec. ”Eu personal îmi păstrez punctul de vedere, pentru că se creează un conflict. Noi suntem membri asociaţi la un club şi dăm bani la o echipă concurentă, care sigur că reprezintă oraşul, dar care nu este a Consiliului Local. Este ca şi cum am ajuta un adversar al echipei CLT să devină mai puternică şi ar putea chiar încurca echipa nostră în lupta pentru titlu sau participarea la un turneu final”, a spus Robu în şedinţa de plen după ce amendamentul a fost votat.

Nici cei „mici” nu sunt uitaţi

Pe lângă cele trei mari echipe care sunt în atenţia publicului timişorean, ACS Poli, BC Timişoara şi RCM Timişoara, Nicolae Robu sprijină şi restul sportului timişorean pentru mult-dorita „Timişoara performantă”, pe care liberalul a spus de multe ori că o doreşte asemenea în toate domeniile, nu doar în sport. Tot sub brandul Universităţii Politehnica, despre care Nicolae Robu nu uită niciodată să spună ca a condus-o ca rector timp de opt ani, Primăria s-a asociat şi cu echipa de handbal masculin. Astfel, la fel ca la echipa de rugby, în primăvară Consiliul Local a devenit membru asociat la reorganizarea clubului CSU Poli, care va deveni CH Politehnica Timişoara, un ONG cu acţionari  autorirăţile locale, judeţene şi Universitatea Politehnica. Handbaliştii au primit 1 milion de lei pentru 2013 de la CLT şi 500.000 de lei de la CJT, cu premisa ca handbalul timişorean să revină la gloria de altădată, cu trofee la nivel naţional şi participări în cupele europene. Celor patru echipe asociate li se adaugă bani pentru structurile sportive la care Primăria nu e asociată, dar pe care le finanţează. În total, pentru toate cluburile sportive din oraş, atât la sporturi pe echipă, cât şi la sporturi individuale, Primăria condusă de Nicolae Robu a alocat pentru 2013 suma de 9.905.000 de lei pentru sport, conform site-ului instituţiei, dintre care 1.787.000 de lei au fost restanţe din 2012 achitate în 2013, astfel încât au rămas disponibili 8.118.000 de lei.