Au trecut câţiva ani de când marea majoritate a DJ-ilor care poposeau în cluburile noastre veniţi de peste hotare declarau la unison că piaţa de aici e una „virgină“ şi că petrecăreţii de pe la noi creează într-adevăr o atmosferă incendiară. Cu alte cuvinte, lumea din Timişoara chiar ştia să se distreze. Cei care au prins vremurile în care clubbing-ul timişorean avea parte de evenimente cu ştaif puse la cale de The Note, Discoland sau Park Place (ca să amintesc doar câteva), ştiu despre ce atmosferă „din trecut“ vorbesc. Celorlalți nu le cer să mă creadă pe cuvânt, ci să se intereseze la seniorii vieţii de noapte. Ask from Periuţă, par example. Revenind, aceiaşi DJ străini îmi spuneau: „Aşa o să fie şi la voi, după această lună de miere“.
Încet – încet vorbele rostite acum mai bine de un deceniu s-au adeverit, căci marea majoritate a party-urilor din Timişoara din zilele noastre la care sunt invitaţi DJ străini sau autohtoni seamănă ca două picături între ele. Doar personajele sunt diferite, năravurile aceleaşi. Reprezentantele sexului frumos îşi etalează mândre ultimele ţinute, beau aceleaşi shot-uri colorate sau tequila (apropo, poate îmi explică şi mie cineva de ce toate fetele din cluburi beau numai shot-uri şi tequila), iar băieţii încearcă să se combine.
Cu ele sau cu alţii, nici nu mai contează, depinde de cantitatea de alcool îngurgitat în noaptea respectivă.
Fiindcă recent am ajuns la concluzia că e mai bine să construim decât să dărâmăm, am să-mi permit să vin cu un sfat. Vorba cântecului, „If I could offer you only one tip for the future/sunscreen would be it“. Aşadar înainte de fiecare ieşire în club, ungeţi-vă cu o cremă. Care vă protejează intelectul şi care vă face imuni la prostia celor din jur. Cu crema asta minune poţi face abstracţie de faptul că peste tot auzi Blurred Lines. Şi de băieţaşii aceia cu cămăşi cu gulere rulate-n sus, care au devenit brusc devoratori de deep house, doar fiindcă au auzit ei că ăsta e trendul. Şi că Stefan Biniak e genial, frate. Cu această cremă minune nu mai observi tiparele de comportamente cât se poate de asemănătoare. Şi nici DJ-eii care amestecă tehnic sau nu aceleaşi bullshit-uri. Şi nici aceleaşi trupe de cover-uri, fiecare dintre ele considerându-se No1 in town. Crema asta minune ne face ca atunci când ne întâlnim la evenimente din astea plicticoase să ne zâmbim fals. Să ne aruncăm un „ce mai faci“ fără a aştepta un răspuns. Să uităm de plictiseala asta cronică ce se resimte la greu în cluburile „care merg“ în acest oraş. Din nefericire, crema asta minune nu s-a inventat. Drept urmare, plictiseala continuă.
mai stai acasa man, poate ai imbatranit , yo
Numai si numai adevar…………cu regret pot spune ca publicul timisorean cel putin in materie de muzica electronica sufera de un retard care nu il lasa sa evolueze si sa creasca in cunostiinte si sa isi diversifice gusturile…..vorbim de un public pe care il putem lejer aduna la evenimente cu trupe sau dj demni de „festivalul berii ” in Cluj sau Bucuresti…pt care totusi se vor plati bani la intrare in „festivale” care tin o seara :)).In rest,dj, locali,majoritatea copii intoxicati cu D.N.B de mici si crescuti pe legale cu dubstep care acum iubesc trapul,si bat din usa in usa la clubulete impersonale, avide de „distractie” ieftina si femei pe aceiasi masura :)).In contextul asta pot spune ca aproape ca pot sa accept maimutareala asta coco din cluburile „Glam”…evident cu ochii inchisi..pt. a ma puitea bucura de un deephouse fie el si putin mai comercial dar totusi melodios…in timp ce inhalez abuzul de One Milion (Paco Rabbane).
nici macar digeii de afara nu mai sunt ce au fost, muzica de dans s-a cam plafonat, asa ca mai bine un spectacol adevarat cu o trupa live!