După mai bine de un deceniu în care au primit apă sfințită direct la robinete, anul acesta tradiția a fost întreruptă. Dacă în toți anii trecuți un preot de la Arhiepiscopia Timișoarei mergea la Uzina de Apă și sfințea apa potabilă care ajungea la timișoreni, astăzi acest lucru nu se va întâmpla. Explicația oficialilor de la Aquatim este că s-a renunțat la respectarea tradiției din motive organizatorice, legate de faptul că azi a fost prima zi de lucru în companie, după ce s-a lucrat de Crăciun și de Anul Nou.
După ce au ținut post negru, ieri, așa cum cere o tradiție veche de peste 1500 de ani, credincioșii ortodocși merg dimineața aceasta la biserică, spre a se închina și ruga la Botezul Domnului (Boboteaza). Postul înseamnă pregătirea credincioșilor înaintea gustării Agheasmei Mari — pregătite în ziua de Bobotează — când sunt sfințite și reînnoite apele.
Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, înseamnă sfârșitul seriei de sărbători dedicate Nașterii Mântuitorului, reamintind credincioșilor cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică.
Botezul este descris de toți evangheliștii. Matei relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde era Ioan Botezătorul, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine” (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, a fost botezat de către Ioan. Întreaga Sfântă Treime e implicată în în Botez: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară pe Isus ca fiind Fiul său.
În ziua de Boboteză, undeva la mijlocul liturghiei, preoții ortodocși sfințesc apele, fie în recpiente, la biserici, fie cele din natură. Credincioșii știu că apa de la Bobotează nu se strică niciodată și are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh. Ea se numește Agheasma Mare și apără de forțele răului.
